România va juca un rol esențial în misiunea HERA, prima misiune de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene (ESA), parte a unui efort internațional de deviere a unui asteroid, realizat în colaborare cu NASA. În urmă cu câteva zile, ESA a semnat un contract în valoare de câteva milioane de euro pentru proiectarea, producția și testarea acestei misiuni ce va explora un sistem binar de asteroizi.

„România este unul dintre partenerii-cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC)“, se precizează într-un comunicat al Agenției Spațiale Române (ROSA). „Misiunea HERA este un pas major în protecția planetei noastre, iar România va contribui decisiv la efortul global de apărare planetară. Prin expediția spre un sistem binar de asteroizi, precum și devierea experimentală a traseului unuia dintre aceștia și observarea atentă a rezultatului, explorarea spațială atinge un nou jalon în istoria omenirii“, a declarat Marius-Ioan Piso, președintele ROSA.

Din România vor participa la misiune patru companii și un institut de cercetare. Marius-Ioan Piso a subliniat că „pentru România, această misiune reprezintă un progres important în dezvoltarea capacității industriei naționale de participare la misiunile spațiale deep-space“.

Hera reprezintă contribuția Europeană la un efort internațional de apărare planetară, AIDA – Asteroid Impact & Deflection Assessment, în cadrul căruia colaborează oameni de știință din Europa și SUA. Proba DART, ce urmează a fi lansată în luna iulie 2021, va lovi cel mai mic corp din perechea de asteroizi. Misiunea Hera a ESA va fi lansată mai târziu, pentru a investiga efectele acestui experiment la scară largă, astfel încât cunoștințele dobândite să poată fi folosite pentru a dezvolta o tehnică bine înțeleasă și repetabilă pentru devierea asteroizilor.

Proba spațială HERA, ce va avea aproximativ dimensiunile unui birou, va realiza și primele demonstrații experimentale a numeroase noi tehnologii, cum ar fi sistemul de navigare automată în jurul asteroidului – asemănătoare mașinilor cu pilot automat de pe Pământ – în timp ce va colecta date științifice importante, care îi vor ajuta pe oamenii de știință, precum și pe cei ce vor gândi viitoarele misiuni spațiale, să înțeleagă mai bine compoziția și structura asteroizilor. Hera va lansa, pentru prima dată în spațiul cosmic îndepărtat, sateliți europeni CubeSats – mini-sateliți, construiți din module de 10 cm. Aceștia vor studia asteroizii îndeaproape și vor folosi pentru prima dată o sondă radar pentru a investiga interiorul unui asteroid, instrumentul fiind o versiune îmbunătățită a sistemului radar care a fost folosit de ESA în misiunea Rosetta, ce a studiat o cometă.

Urmând a fi lansată în octombrie 2024, misiunea HERA va călători până la sistemul binar de asteroizi din apropierea Pământului, cunoscut sub numele de Didymos. Unul dintre corpurile cerești, de dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri, este orbitat de o lună cam de dimensiunea Marii Piramide din Giza, având diametrul de 160 m. Aceasta a fost denumită oficial Dimorphos, în luna iunie 2020.

Oamenii de știință se așteaptă ca impactul cinetic al misiunii DART asupra lui Dimorphos să îi modifice orbita în jurul lui Didymos și să formeze un crater extins. Acest asteroid va deveni unic în istorie, fiind primul corp ceresc ale cărui orbită și caracteristici fizice au fost modificate intenționat prin intervenție umană. Hera va ajunge la sistemul Didymos la finalul lui 2026, pentru a studia sistemul pentru cel puțin șase luni.

Contractul a fost acordat unui consorțiu condus de compania OHB System AG din Bremen. Dintre cele 17 state membre ESA ce contribuie la misiunea HERA, Germaniei îi revine rolul principal. Italia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Cehia și România au, de asemenea, o contribuție semnificativă. Pe lângă acestea, la misiune își aduc contribuția și Austria, Danemarca, Franța, Ungaria, Olanda, Elveția, Finlanda, Polonia, Irlanda și Letonia, aceasta din urmă fiind stat asociat ESA.

(Sursa foto: www.esa.int)