România are capacități de producție care ar putea asigura, la acest moment, în întregime, necesarul de alimente al populației, este concluzia unui studiu realizat o platformă specializată în oferirea de informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale companiilor, informează Agerpres. Astfel, conform reprezentanților Termene.ro, cel mai important element al industriei alimentare este existența materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de față prin numărul de companii care activează în sectorul producției agricole (producția vegetală și producția animalieră).

Astfel, în prezent, veniturile generate de întregul sector agricol al României s-au apropiat de 40 miliarde lei, în creștere de la aproximativ 30 miliarde lei cât înregistra în anul 2015 (cel mai slab an din ultimii cinci ani). De asemenea, valoarea comercializată de aceste companii reprezintă, în medie, 65% din valoarea de vânzare a produselor finite, dar, spre deosebire de comerț, unde existența mărfii este cel mai important element, în cazul producției, pe lângă materia primă (a cărei existență este foarte importantă), în prețul final al produsului sunt cuprinse multe alte costuri a căror pondere este de asemenea relevantă, costuri precum salariile muncitorilor din fabrici, existența unor linii de producție al căror cost este vizibil prin amortizare, energia electrică necesară funcționării acestora etc.

„Dacă în comerț vorbim de raportul preț de achiziție – preț de vânzare marfă, în producție discuția pleacă de la raportul materie primă – produs finit pentru care exemplificăm cu o moară de făină. Materia primă – grâul 1,5 kg asigură produsul finit – făina – 1 kg. Prețul de achiziție al grâului este de 1,2-1,5 lei (până într-un leu/kg), iar prețul făinii la ieșirea din fabrică este de 2,5-3 lei. Rezultă așadar că jumătate din prețul făinii este costul grâului din care este fabricată. Luând acest exemplu extrem de simplu și aplicat la nivel macroeconomic, putem deduce că materia primă vândută în România are potențialul de a asigura funcționalitatea industriei alimentare”, apreciază Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

Datele prezentate în studiul de specialitate arată că, în intervalul 2014 - 2018, necesarul de consum din România ar fi putut fi acoperit în proporție de 100% de capacitățile de procesare interne, pe când în cazul anului 2019 previziunile specialiștilor indică un grad de acoperire care se apropie de 100%.

„Cei mai buni ani din acest punct de vedere au fost anii 2015 și 2016, când capacitatea României a depășit cu peste 10% consumul”, se notează în cercetare.

Potrivit sursei citate, la nivel național, o treime din veniturile comercianților care activează în industria alimentară provin din bunuri non-alimentare. „Deși datele oficiale ale anului 2019 nu sunt încă finalizate, toate elementele converg spre aceeași concluzie: companiile care au ca domeniu principal de activitate comerțul preponderent cu produse alimentare, băuturi și tutun au depășit 90 de miliarde de lei venituri (conform Ministerului Finanțelor Publice) pe când cheltuielile pe care populația le realizează pentru aceste tipuri de produse au depășit 62 de miliarde de lei (conform INS). Discrepanța dintre veniturile companiilor care asigură populația cu produse alimentare și cheltuielile pe care aceasta din urmă le realizează pentru aceste tipuri de produse este cauzată de doi factori: toate companiile din domeniul comerțului cu alimente (inclusiv băutură și tutun) au în ofertă o serie de produse din alte categorii care sunt achiziționate frecvent, dar care nu fac parte din categoria analizată; datele provin din două surse, Ministerul Finanțelor, respectiv Institutul Național de Statistică, existând așadar mici inadvertențe. În ambele cazuri, se poate observa că, de la an la an, din punct de vedere valoric, atât consumul de alimente al populației, precum și veniturile comercianților au crescut într-un ritm accelerat. O parte din creștere este determinată de creșterea prețurilor de consum, dar un alt motiv relevant al acestui trend este și înclinația spre consumerism, tot mai vizibilă și la nivel național”, precizează studiul Termene.ro.

Totodată, veniturile obținute de capacitățile de producție ale industriei alimentare (inclusiv băuturi și țigări) au crescut anual, până la aproximativ 61 miliarde lei, iar veniturile pe care le-au generat companiile respective au depășit, în fiecare an, costurile populației pentru achiziția de produse alimentare.

La capitolul angajaților din industria alimentară din România, 1 din 5 se află pe raza municipiului București. „Probabil că în contextul crizei cu care se confruntă în acest moment lumea, unii dintre cei mai esențiali angajați din mediul privat sunt cei care activează în industria producției alimentare. La nivelul anului 2018, ultimul pentru care datele sunt complete, în România erau angajate aproximativ 190.000 de persoane în acest domeniu. Datele previzionate pentru anul 2019 indică o valoare aproximativ similară cu o ușoară creștere, însă fără a exista schimbări fundamentale. Principalele capacități de producție alimente ale României sunt grupate în jurul municipiului București, unde există peste 17.000 de angajați în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11.000 angajați și Ilfov cu aproximativ 10.000. La polul opus, cele mai puține unități de producție sunt în județele din sudul României și din regiunea de sud-vest, unde cu puține excepții există sub 3.500 de angajați/județ”, susțin specialiștii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)