România, printre țările UE cu un procent scăzut de tineri care în același timp urmează un program de educație și muncesc
Telex » Știri
3 septembrie 2021
Anul trecut, 18,4% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani din UE urmau un program de educație și în același timp erau încadrați în muncă, în timp ce 2,5% urmau un program de educație dar nu lucrau, căutând un loc de muncă în timp ce studiau, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de AGERPRES.
Cel mai scăzut procent de elevi și studenți care urmau un program de educație și în același timp erau încadrați în muncă se înregistra în Croația, Ungaria, Italia, Slovacia și România.
Aproximativ nouă din zece tineri cu vârsta între 15 și 19 de ani din UE urmau un program de educație (89,5%). Cu cât este mai vârstnic grupul de vârstă, cu atât este mai mică proporția tinerilor care urmau anul trecut un program de educație: 49,5% în cazul tinerilor cu vârsta între 20 și 24 de ani, 14,4% la cei cu vârsta între 25 și 29 de ani și 4,8% persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani.
Ritmul tranziției de la școală la piața muncii variază în rândul statelor membre UE, datorită influenței sistemelor naționale de educație și de formare profesională, precum și a altor factori, cum ar fi caracteristicile naționale ale pieței muncii și factorii culturali. În unele țări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele, existând de exemplu locurile de muncă pentru studenți sau a stagiile remunerate.
Comparativ cu 2019, numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 care urmau un program de educație și în același timp erau încadrate în muncă a scăzut cu 3% (de la 6,1 milioane în 2019 la 5,9 milioane în 2020). De asemenea, numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 care urmau un program de educație și în același timp nu lucrau a urcat cu 16% (de la 0,7 milioane în 2019 la 0,8 milioane în 2020).
În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent de elevi și studenți cu vârsta între 15 și 24 de ani care urmau un program de educație și în același timp erau încadrați în muncă se înregistra anul trecut în Olanda (57,8%), Danemarca (45,8%), Germania (38,7%) și Austria (35,2%). La polul opus se situau Croația și Ungaria (ambele cu 3,3%), Italia (3,0%), Slovacia și România (ambele cu 2,5%).
În 2020, cel mai ridicat procent de elevi și studenți cu vârsta între 15 și 24 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că își căutau un loc de muncă și erau pregătiți să înceapă să muncească în timp ce studiau) era în Suedia (12,1%), Finlanda (9,5%), Danemarca și Olanda (ambele cu 6,3%). În contrast, cel mai scăzut procent (sub 1%) de elevi și studenți cu vârsta între 15 și 24 de ani care nu lucrau se înregistra în Slovenia, Italia, România, Cehia și Croația.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice