România și Bulgaria, cele mai scăzute cheltuieli anuale din UE pentru prestațiile familiale
Telex » Știri 3 iunie 2019
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit, în 2016, peste 350 miliarde euro (2,4% din PIB-ul UE) pentru prestaţii familiale, reprezentând 9% din totalul cheltuielilor pentru protecţie socială, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În 2016, cele mai scăzute cheltuieli anuale pentru prestaţiile familiale, de sub 200 euro/locuitor, s-au înregistrat în România şi Bulgaria (ambele cu 120 euro), Lituania (150 euro) şi Grecia (170 euro), iar cele mai ridicate au fost în Luxemburg (3.000 euro/locuitor), Danemarca (1.700 euro), Suedia (1.400 euro), Germania şi Finlanda (ambele cu 1.200 euro).
În ultimii ani, procentajul cheltuielilor pentru protecţie socială alocat în UE prestaţiilor familiale a rămas stabil, fiind de 9% şi în 2008.
În rândul statelor membre ale UE, cel mai ridicat procentaj al cheltuielilor pentru protecţie socială alocat prestaţiilor familiale a fost în Luxemburg (peste 15%), Estonia şi Polonia (fiecare cu 13%) şi Ungaria (12%), Germania, Suedia, Danemarca şi Letonia (toate cu câte 11%), Marea Britanie, Finlanda şi Bulgaria (câte 10%), România, Slovacia şi Austria (9%).
Pe de altă parte, cel mai scăzut procentaj se înregistra în Grecia şi Olanda (ambele cu câte 4%), Spania şi Portugalia (cu câte 5%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național