România, singurul stat membru al UE unde aproape toți elevii de la liceele vocaționale învață două limbi străine
Numărul 38, 28 sep. - 4 oct. 2022 » Roza vânturilor
Majoritatea elevilor din ciclul primar și secundar din Uniunea Europeană studiau în 2020 cel puțin o limbă străină, proporția fiind de 96,1% în rândul elevilor din ciclul primar, 98,4% în rândul elevilor din ciclul gimnazial și 90,3% în rândul elevilor de liceu, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. În Luxemburg și Franța, toți elevii de la liceele generale studiază două sau mai multe limbi străine. Pe locurile următoare se situează România, Finlanda și Cehia, unde 99% dintre elevii de la liceele generale studiază două sau mai multe limbi străine.
Însă, când vine vorba despre liceele vocaționale, România este în frunte fiind singurul stat membru al UE unde aproape toți elevii (97%) studiau în 2020 două sau mai multe limbi străine. Pe locurile următoare se situează Finlanda (89%), Luxemburg și Polonia (ambele cu 77%).
În 2020, engleza era limba străină cea mai frecvent studiată de elevii de liceu din UE, ponderea fiind de 96% în cazul liceelor generale și de 79% în cazul liceelor vocaționale.
Pe locurile următoare la liceele generale se situează limba spaniolă (27%), franceza (22%), germana (21%) și italiana (3%). Eurostat precizează că limba rusă este cea mai răspândită limbă non-UE studiată în blocul comunitar (3% la nivel general), acest lucru fiind valabil în special în Estonia (67%), Letonia (57%), Lituania (30%) și Bulgaria (24%).
În liceele vocaționale, limba germană este a doua după limbă engleză cu 18%, urmată de franceză (17%), spaniolă (7%) și rusă (2%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național