Uniunea Europeană va trebui să investească 255 miliarde de euro până în anul 2030 pentru furnizarea și epurarea apei, astfel încât să respecte normele privind tratarea apelor reziduale și de calitate a apei, potrivit unui studiu al asociației Water Europe, care indică Italia, Spania și România drept țările cu nevoile cele mai acute la acest capitol, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres. Concret, Italia trebuie să investească 39 de miliarde de euro în infrastructura de apă până la sfârșitul deceniului, Spania 27,2 miliarde de euro și România 21,6 miliarde de euro, acestea fiind statele membre ale UE care au nevoie de cele mai mari investiții în termeni relativi, prin raportarea sumei necesare la populație. În termeni absoluți, pe primul loc se află Germania, cu o nevoie de investiții de 40,2 miliarde de euro, urmată de Franța, cu 35,1 miliarde de euro.

Studiul subliniază necesitatea dezvoltării „unei gestionări mai solide a apei pentru a aborda amenințarea crescândă a deficitului de apă, care afectează 38% din populația UE și pune în pericol industrii cheie precum semiconductorii, centrele de date, hidrogenul din surse regenerabile și producția de baterii pentru vehicule electrice”.

„Împreună, aceste patru industrii sunt evaluate la 192 miliarde de euro și se estimează că vor crește la aproape 1000 de miliarde de euro până în 2030”, notează Water Europe, care avertizează că această extindere va implica o creștere de 2,6 ori a cererii de apă.

Raportul mai semnalează, folosind datele din 2019, că generarea de energie electrică a contribuit cel mai mult la extracția totală anuală de apă dulce (36%), urmată de agricultură (32%), furnizarea apei pentru domeniul public (22%), activitatea industrială (9%) și minerit, construcții și refrigerare în procesele de producție (1%).

Totuși, deși sursele de apă dulce sunt supuse unor presiuni tot mai mari, cum ar fi dezvoltarea urbană și creșterea populației, și sunt afectate de activitățile umane care provoacă poluare, modificări hidromorfologice și supraexploatare, toate acestea contribuind la schimbările climatice, extracția de apă în UE a scăzut de la aproximativ 164 de miliarde de mc în 2010 la 134 de miliarde de mc în 2021 (o scădere de 17,7%), în timp ce consumul de apă a scăzut în același interval de timp de la 133 de miliarde de mc la 109 miliarde de mc (o scădere de 17,1%).

Prin urmare, „tendințele de scădere în captarea și utilizarea apei sunt un bun indicator al decuplării creșterii economice de captarea și utilizarea apei și relevă o îmbunătățire a eficienței utilizării apei”, remarcă Water Europe.

„Acest studiu vine la momentul potrivit, întrucât Comisia Europeană are în vedere o Strategie de Reziliență a Apei. Dacă dorim să atingem obiectivele Pactului Verde european și să respectăm directivele industriale, industriile trebuie să se transforme în industrii inteligente în utilizarea apei”, afirmă directorul general al Water Europe, Durk Krol. Pentru a reduce consumul acestei resurse din ce în ce mai rare și a-i îmbunătăți eficiența, raportul pledează pentru folosirea „tehnologiilor avansate”, precum purificarea apei și sistemele cu circuit închis.

„Aceste inovații ar putea economisi până la trei miliarde de euro anual în Europa și ar putea genera peste 13.000 de locuri de muncă”, estimează Water Europe, care amintește că 29% din teritoriul UE și 38% din populația blocului comunitar se confruntă cu deficitul de apă, ceea ce reprezintă o amenințare pentru comunitățile și ecosistemele umane, precum și un risc pentru progresul economic și echilibrul ecologic.

Pentru a atinge nivelurile de investiții necesare, această platformă care reprezintă 270 de membri care au legătură cu sectorul apei recomandă mobilizarea parteneriatelor de tip public-privat pentru „a asigura că resursele de apă ale Europei pot susține creșterea economică viitoare și reziliența ecologică”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)