România viitorului se bazează pe stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate și implicare activă a femeilor în management, potrivit participanților la conferința "Tendințe Economice 2024", organizată zilele trecute de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, la Banca Națională a României. Importanța și aportul antreprenoriatului feminin în performanța economică sunt elemente semnificative, care contribuie la dezvoltarea pe termen lung. "Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale performanței feminine în economie este abilitatea lor de a aduce o perspectivă diferită și inovatoare asupra problemelor și oportunităților. Studiile au arătat că diversitatea în conducerea unei organizații conduce la decizii mai bune și la inovație accelerată. Femeile aduc nu doar cunoștințe și abilități tehnice, ci și o empatie naturală, o viziune pe termen lung și o abordare echilibrată în luarea deciziilor, acestea reprezentând un avantaj competitiv real în mediul de afaceri", a declarat Andreea Negru, președinte PEFA, potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului, a afirmat că se dorește ca mediul de afaceri și antreprenoriatul feminin să devină o piatră de temelie pentru România, iar această incluziune de gen duce la o creștere economică. "România viitorului va fi sustenabilă, industrială și antreprenorială. România are potențial de creștere, fiind de departe un lider în ceea ce privește creșterea economică. Am făcut-o în perioada 2011 - 2020 și suntem în continuare într-o perioadă de creștere economică. 2024 este un an de scădere dar sub media europeană, iar ultimul raport OECD spune că în 2025 - 2026 vom avea o creștere de peste 3%. Reușim asta cu ajutorul antreprenoriatului românesc. PIB-ul României poate crește de patru ori până în 2040", a spus Florin Spătaru.

Discuțiile din cadrul sesiunii plenare macroeconomie s-au axat pe nevoia de dialog continuu, consultare publică și parteneriat între mediul de afaceri și autorități, comunicarea fiind cheia progresului economic.

"Chiar dacă în 2023 piețele financiare și-au revenit, este de așteptat ca economia europeană să continue să se confrunte și pe viitor cu o perioadă de incertitudine care prezintă riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară și care necesită vigilență din partea tuturor participanților de pe piața financiară. România viitorului are nevoie, cu siguranță, de stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate, dar și de implicarea activă și chiar mai numeroasă a femeilor în management. Doar printr-un efort comun, itinerariul economic și de business al României va duce la stabilitatea și creșterea financiară a piețelor, chiar și în contextul perturbărilor provocate de pandemie, tensiuni geopolitice sau a crizei energetice", a declarat Alexandru Petrescu, președintele ASF.

La rândul său, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), a afirmat că rolul pieței de capital locale este de a finanța antreprenoriatul local. "Când o companie are nevoie de bani poate apela la un credit, dar prima întrebare pe care o primește la bancă atunci când vrea să facă un împrumut este legată de capitalul pe care-l deține. Dacă vrem să continuăm să dezvoltăm industria bancară, avem nevoie să construim accesul la capital pentru companiile locale", a afirmat Radu Hanga.

În opinia lui Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, consumul gospodăriilor populației va fi principalul factor al creșterii economice a țării noastre în acest an. "Creșterea economiei României de anul trecut a fost de 2,1% și comparată cu potențialul de 3,5% - 4% pare destul de mică. Dacă o comparăm cu economiile din regiune, vedem că în Ungaria a fost o scădere de 0,9%, în Cehia de 0,4%, Polonia abia a avut o creștere de 0,2%, ceea ce pare o performanță. Iar structura creșterii de anul trecut pare foarte echilibrată, poate chiar cel mai echilibrat mix pe care l-am avut în ultimul deceniu", a spus Ciprian Dascălu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)