Românii, printre europenii care fac cel mai rar cumpărături online
Numărul 30-31, 7-20 august 2018 » Analize și sinteze
Românii, belgienii și francezii sunt europenii care fac cumpărături online cu frecvența cea mai redusă, relevă cel de-al șaselea studiu anual internațional efectuat de ING cu privire la serviciile bancare mobile – Cum preferați să plătiți? – care a urmărit comportamentul a aproape 15.000 de persoane din 13 țări din Europa, precum și din SUA și Australia. „Numărul posesorilor de telefoane inteligente și accesul îmbunătățit la internet a determinat tot mai mulți europeni să folosească telefonul în relația cu banca, pentru cumpărături sau plăți. Spre exemplu, ponderea celor care folosesc telefonul pentru banking a crescut în ultimul an de la 48% la 61% în Europa. În ceea ce privește cumpărăturile online, locuitorii din Regatul Unit și SUA sunt cei mai prolifici cumpărători în comparație cu consumatorii din Europa și Australia. În general, peste trei sferturi din populația din Regatul Unit (77%) cumpără online cel puțin o dată pe lună – cu 10% mai mult decât media europeană de 67%. La cealaltă extremă, se află belgienii, românii și francezii, care aleg să cumpere cel mai rar online”, precizează autorii cercetării.
În România, 46% dintre cei care cumpără online preferă să plătească cu numerar sau card la livrare
Când vine vorba despre cumpărăturile în magazin, europenii fac 92% dintre plăți cu numerar, cu card de debit sau cu cel de credit. Însă în cazul cumpărăturilor online, consumatorii au din ce în ce mai multe modalități de plată, care le oferă experiențe diferite. 42% dintre europeni aleg să își plătească cumpărăturile imediat, prin cardul de debit sau credit, 32% aleg PayPal, 11% preferă să plătească la livrare și 11% aleg soluții locale de plată, relevă cercetarea. Deciziile sunt motivate fie de comoditate, de securitate sau compatibilitatea dispozitivelor folosite la achiziție sau de prezența unor comisioane. Totodată, raportul arată și că în România procentajul celor care cumpără online, dar preferă să plătească cu numerar sau card la livrare, este de 46%.
În timp ce popularitatea diferitelor metode de plată variază în funcție de țară, tehnologiile alternative încep să dobândească mai mult teren. Dintre acestea, cea mai acceptată pe ansamblu este PayPal, numai 13% dintre respondenți declarând că nu vor utiliza niciodată acest serviciu online.
Cu toate acestea, studiul arată că alți giganți online, cum ar fi Amazon, Google și Apple, au de lucrat pentru a concura cu PayPal. În Europa, 25%, 31% și, respectiv, 32% declară că nu îi vor folosi niciodată pentru plata de bunuri și servicii, în magazine sau online. Vestea este chiar mai proastă pentru Facebook: jumătate dintre europeni (52%) declară că nu ar folosi niciodată această platformă pentru plăți.
Controlul banilor pe termen scurt
Studiul relevă că, pentru a-și gestiona mai bine banii, consumatorii ar aprecia memento-uri sau notificări legate de operațiunile lor, care i-ar informa dar nu le-ar restricționa deciziile. Spre exemplu, 80% dintre europeni apreciază informările despre soldul contului actualizat după o plată, iar pe 76% i-ar ajuta să primească notificări după fiecare plată peste o anumită sumă setată. Pe de altă parte, europenii pun mai puțin preț pe notificările privind cheltuielile săptămânale și memento-uri privind obiectivele financiare pe termen lung. „Știința comportamentală arată că oamenii tind să acorde mai multă atenție notificărilor ce vizează un termen scurt în defavoarea rezultatelor pe termen lung și este posibil ca aceste imbolduri să-i ajute să se simtă mai încrezători în deciziile lor”, relevă autorii studiului.
„Magazinele fizice care au rezistat trebuie să se adapteze la obiceiurile și așteptările în schimbare ale consumatorilor, ceea ce include flexibilitatea în modul în care acceptă plățile. Astfel, utilizarea numerarului va continua să scadă și posibilitatea de a utiliza plăți alternative va crește. Cel mai probabil, cardurile de credit și de debit vor beneficia pe termen scurt, însă, pe măsură ce crește gradul de conștientizare a alternativelor, este posibil ca și cota lor de piață să scadă treptat”, a declarat James Knightley, economist internațional principal în cadrul ING.
Studiul a fost realizat de Ipsos folosind sondaje aplicate online. Studiul s-a efectuat în 15 țări: România, Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania, Turcia, Regatul Unit, Australia și Statele Unite ale Americii.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național