Romfilatelia introduce în circulaţie mâine, 21 ianuarie a. c., o emisiune de mărci poştale tematică din seria Oraşele României, dedicată oraşului Botoşani. Atestat istoric ca „târg”, numele oraşului se regăseşte înscris într-o filă de cronică în anul 1439, când domnia comună a urmaşilor la tron ai lui Alexandru cel Bun era ameninţată de invazia hoardelor tătare. „Textul este redactat astfel: «În anul 6947 (1439 n.ns.), noiembrie 28, au venit tătarii şi au prădat până la Botoşani». Ca zonă locuită, cercetările arheologice o menţionează în anii 1350 sau 1397”, precizează Romfilatelia, într-un comunicat.

Un scurt itinerar prin Botoşani ar putea începe din strada Ştefan cel Mare, unde se află Mânăstirea Popăuţi, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei, ctitorie a marelui domnitor care a împrumutat numele străzii. Zidită în anul 1496, Biserica Mănăstirii Popăuţi cu Hramul Sfântul Nicolae a fost aşezată la răscruce de importante drumuri comerciale, la jumătatea drumului dintre Suceava şi Hârlău (două curţi domneşti). Exteriorul, bogat decorat cu brâie de cărămidă smălţuită, cu discuri care reproduc semnele zodiacului, figuri fantastice, heraldice şi geometrice, îi conferă un atribut de expresivă originalitate. A fost declarată monument istoric în anul 1897 şi restaurată în perioada 1899-1907.

Clădirea care adăposteşte sediul Primăriei este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei. Cunoscută şi sub numele de Casa Ianachi, a fost construită în anul 1806, în stil eclectic cu vizibile influenţe germane. Pentru o vreme a fost sediul Tribunalului unde, în perioada octombrie 1864 – martie 1865, Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist. Între anii 1906 – 1914 clădirea a fost restaurată.

Municipiul Botoşani păstrează în filele istoriei sale, alături de Ştefan cel Mare, numele unor personalităţi de marcă ale culturii, istoriei şi tehnicii româneşti precum Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Elie Radu, ale căror portrete se regăsesc alături de mărcile poştale realizate în acest an - 2020 - dedicate frumosului oraş al Moldovei.

Istoria Botoşanilor, percepută ca o oază de linişte şi verdeaţă într-o deplină armonie cu arhitectura veche, este prezentă într-o gândită alcătuire în edificiul, monument istoric, cu numele de Muzeul Judeţean de Istorie, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei. Datând din anul 1913, construcţia ridicată de maeştrii italieni, în stil eclectic, a fost destinată iniţial sediului Prefecturii. Planurile construcţiei au fost elaborate de arhitectul Petre Antonescu.

Vestigii ale civilizaţiei paleoliticului, neoliticului, bronzului şi fierului, uneltele şi armele din piatră şlefuite şi din os, ceramică pictată (celebra ceramică de Cucuteni) îl familiarizează pe vizitator cu tot ceea ce a însemnat vieţuirea pe frumoasele meleaguri ale Botoşanilor Moldovei. Un exponat de excepţie este cel mai vechi adăpost omenesc din Sud-estul Europei, descoperit la Râmniceni şi reconstruit parţial. De remarcat faptul că unele exponate tematice ale muzeului au fost incluse în mari expoziţii la Vatican, în Elveţia şi Polonia.

Cinstind memoria unei personalităţi marcante, Nicolae Iorga, o casă memorială, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei, în care a locuit marele istoric prezintă o expoziţie foto-documentară, primele ediţii ale operei sale, alături de impresionanta bibliotecă istorică. Clădirea originală cu pereţii de paiantă a fost demolată în anul 1965, pe locul ei ridicându-se între anii 1967 - 1975 o construcţie acoperită cu şindrilă şi cu stâlpi din lemn. Începând cu anul 1977, a devenit secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani.

(Sursa foto: www.romfilatelia.ro)