Șase români din zece își doresc să aibă propria afacere
Numărul 12, 2-8 aprilie 2019 » Analize și sinteze
Șase din zece români, respectiv 63%, își doresc să aibă propria lor afacere, procentajul fiind semnificativ mai mare în rândul bărbaților (72%), al tinerilor între 18 și 23 de ani (77%) precum și al adulților între 24 și 38 de ani (75%), arată un studiu realizat de o companie de cercetare de piață, citat de Agerpres. De asemenea, pentru opt din zece români, a fi independent înseamnă a nu depinde financiar de altcineva, iar pentru 77% independența este asociată cu posibilitatea de a face lucrurile pe care și le doresc, de a-și împlini pasiunile.
„Majoritatea persoanelor cu vârsta între 55 și 65 de ani (88%) leagă independența de posibilitatea de a face ceea ce își doresc și de a-și împlini pasiunile, în timp ce în cazul tinerilor de 18 până la 23 de ani acest procentaj este de 56%. A reuși pe cont propriu este o altă caracteristică ce definește ce înseamnă independența pentru 57% dintre români. Procentajul celor care apreciază că reușita pe cont propriu este echivalentul independenței este mai mare în rândul femeilor (63%, versus 37% dintre bărbați), precum și în rândul tinerilor între 18-23 de ani (62%) și al adulților tineri (cu vârsta între 24 și 38 de ani)”, arată studiul iSense Modern Consumer Trends Tracker, desfășurat anual de compania de cercetare de piață iSense Solutions.
Aproximativ trei din zece respondenți din mediul urban declară că independența înseamnă să fie liber profesioniști și să poată munci când doresc, iar procentajul ajunge la 40% în cazul persoanelor cu vârsta între 39 și 54 de ani.
Potrivit studiului, doar 9% dintre români consideră că independența înseamnă să locuiești singur, însă ponderea în rândul tinerilor între 18 și 23 este cu mult mai mare: 21% cred că a fi independent înseamnă să locuiești singur.
Deși cea mai mare parte dintre angajații din România lucrează integral de la sediul companiei (66%), o parte dintre ei au posibilitatea de a lucra periodic de acasă (15%), iar 19% își desfășoară constant activitatea de acasă sau din alte locuri decât sediul companiei.
Studiul arată că avantajele pe care cei care lucrează de acasă (ocazional sau constant) le identifică sunt faptul că au libertatea de a-și face programul cum doresc (61%), că se pot concentra mai bine (55%), că au mai mult timp liber (53%), că se simt relaxați și odihniți (51%), dar și că sunt mai productivi (35%) și că lucrul de acasă presupune utilizarea celor mai noi instrumente tehnologice (24%). În același timp, 13% declară că, în contextul lucrului de acasă, câteodată se simt singuri, iar 20% că le lipsește interacțiunea cu alți profesioniști din domeniu (procentajul este mai ridicat în rândul femeilor – 25%, precum și în rândul tinerilor de 18-23 de ani – 27%).
„Există o serie importantă de avantaje percepute de către românii din mediul urban în ceea ce privește lucrul de acasă, iar companiile pot să țină cont de acest lucru și să ofere astfel de beneficii angajaților lor, acolo unde este posibil. De altfel, este foarte interesant că în cazul tinerilor între 18 și 23 de ani procentul celor care au posibilitatea să lucreze de acasă periodic este semnificativ mai mare decât cel general (37% versus 15%), ceea ce arată că angajatorii vin deja în întâmpinarea nevoii de flexibilitate a tinerilor. În viitor ne așteptăm ca din ce în ce mai multe companii să răspundă nevoii de flexibilitate a angajaților, să le ofere posibilitatea să lucreze de acasă sau să fie intraprenori (un aspect care ar putea răspunde nevoii românilor de a fi antreprenori)”, afirmă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.
Cercetarea a fost realizată online pe 1.011 respondenți și este reprezentativă pentru mediul urban din România, cu un grad de eroare de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice