Ţările care au rezistat în faţa pandemiei vor suferi consecinţe economice de durată, generate de prăbuşirea la nivel mondial a migraţiei muncitorilor calificaţi, fenomenul urmând să oprească creşterea populaţiei de vârstă activă a acestora, avertizează economiştii, potrivit Financial Times, preluat de Mediafax. Pandemia de coronavirus a pus capăt creşterii constante timp de un deceniu a fluxului de migranţi la nivel mondial, relevă datele OCDE. Iar în condiţiile în care multe ţări îşi înăspresc acum controalele la graniţe, migraţia în acest an va fi „departe de normal“, potrivit lui Christophe Dumont, din cadrul organizaţiei.

Migranţii sunt cei care suportă consecinţele acestui fenomen, de la cei care nu-şi găsesc slujbe, la membri de familie ţinuţi departe unii de ceilalţi, la studenţi forţaţi să-şi amâne cursurile şi refugiaţi blocaţi în tabere.

Vor exista efecte de durată şi pentru ţările care s-au bazat în ultimii ani pe un influx constant de nou-veniţi pentru a le ocupa slujbele, a susţine creşterea forţei de muncă, a impulsiona sectorul de învăţământ şi a compensa povara fiscală a populaţiei aflate în curs de îmbătrânire, spun economiştii.

De exemplu, în Australia şi Noua Zeelandă, avansul PIB-ului a fost alimentat de populaţia în creştere, evoluţie în mare parte datorată nivelurilor ridicate ale imigraţiei nete.

Alte guverne nu văd scăderea migraţiei ca pe o problemă imediată, având în vedere că nivelurile totale ale şomajului sunt în creştere în majoritatea ţărilor. O excepţie este în domenii-cheie, cum ar fi sănătatea şi agricultura; anul trecut, unele ţări au importat muncitori sezonieri chiar şi în timpul lockdown-urilor.

Însă o scădere de durată a mobilităţii cross-border ar putea afecta ţările unde migraţia a compensat presiunile fiscale ale populaţiilor în curs de îmbătrânire, cum este cazul Germaniei.

Migraţia internaţională s-ar putea redresa odată cu redeschiderea graniţelor, însă economiştii nu se aşteaptă la o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei pentru o vreme.

Experienţa pandemiei a făcut guvernele să realizeze valoarea migraţiei forţei de muncă slab calificate în unele sectoare. În acelaşi timp, însă lockdown-urile au accelerat automatizarea, iar tehnologia ar putea eroda cererea de astfel de muncitori, argumentează Carlos Vargas-Silva, profesor la universitatea Oxford.

Între timp, cererea pentru migraţia de forţă de muncă înalt calificată ar putea scădea puternic. O schimbare pe termen lung de acest fel ar putea reduce populaţia de vârstă activă şi, prin urmare, baza fiscală a unor ţări dezvoltate, dar ar putea aduce şi oportunităţi pentru muncitorii calificaţi din lumea aflată în curs de dezvoltare.

Astfel, pe viitor, munca de la distanţă ar putea face penuriile de forţă de muncă din ţările dezvoltate mai puţin probabile, diminuând în acelaşi timp exodul creierelor din lumea aflată în dezvoltare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)