Din motive lesne de înțeles, CECCAR Business Magazine a abordat frecvent tema raportului dintre investiții și consum, în strânsă legătură cu ceea ce se consideră că ar fi modelul optim de dezvoltare economico-socială a țării. Nu numai din punct de vedere teoretic, ci mai ales din perspectiva practicii nemijlocite, inclusiv a profesioniștilor contabili, a fost, este și va fi evident că o creștere economică sănătoasă și de durată reprezintă un deziderat de neatins dacă dinamica procesului investițional nu depășește semnificativ sporul înregistrat în sfera consumului. Acum, când cunoaștem estimările referitoare la anul 2017 și după publicarea prognozei oficiale de iarnă, avem un plus de temeiuri pentru a trata, mai aplicat, realitățile noastre în mișcare, atât pe baza bilanțului, cât și prin fundamentarea științifică a direcțiilor de mișcare a economiei pe termen scurt și mediu.

Cum se știe, produsul intern brut al României a sporit, în anul precedent, cu peste șapte procente, sferele producției și consumului tinzând să aibă contribuții aproximativ egale la această creștere. Din păcate, însă, formarea brută de capital fix (cu alte cuvinte, investițiile) înregistrează rămâneri în urmă față de obiectivele stabilite, deși un anumit reviriment a fost consemnat spre finalul lui 2017. Sigur, marea problemă a fost și continuă să fie alocările bugetare și din fonduri europene pentru investițiile publice, respectiv cele care au un puternic rol de antrenare, de multiplicare la scara întregii economii. Pentru 2018, sunt prevăzute, la acest capitol, aproape 40 de miliarde de lei. Îndeplinirea acestui obiectiv va avea un rol esențial mai ales în ceea ce privește schimbarea ponderii factorilor de creștere economică. De aici, ritmul avansat de Comisia Națională de Prognoză în privința produsului intern brut, cât și a raportului dintre investiții și consum, cu toate numeroasele efecte pozitive care decurg de aici, binecunoscute de profesioniștii contabili.

Așadar, pentru 2018 se prognozează un spor al PIB de 6,1% și unul de 7,9% pentru investiții. Totodată, ritmul de creștere a consumului se va diminua de la 11% în 2017, la 6,3% în acest an. Merită să stăruim asupra respectivelor ritmuri. Ele schimbă semnificativ raportul dintre investiții și consum, ceea ce oferă ramurilor productive ale economiei premisa unui avans mai rapid, atât cantitativ, cât și calitativ.

O trecere în revistă – fie și numai sumară – a programului de investiții publice pentru anul în curs atestă accentul pus pe demararea și finalizarea proiectelor din sfera infrastructurii, ceea ce arată că vor avea de lucru importante sectoare industriale, inclusiv cele care produc utilaje și materiale pentru construcții. De altfel, comenzile noi pentru industrie, mai ales pentru cea prelucrătoare, confirmă tendința evocată, adăugându-se, astfel, un element important în fundamentarea prognozei pe ansamblul economiei românești.

Bineînțeles, procesul investițional implică și o dezvoltare adecvată a comerțului internațional al României. În context, se justifică întrebarea: oare importul de tehnologie avansată nu va determina o mai accentuată deteriorare a balanței de plăți? Pentru a da un răspuns corect, este obligatoriu să se țină seama și de o altă tendință evidentă, și anume aceea că deficitul la comerțul de bunuri a fost compensat, în foarte mare măsură, de exportul la capitolul servicii, export care s-a ridicat, în 2017, la aproape 20 de miliarde de euro. S-a exportat un volum important de servicii în domeniul transportului (peste 5,6 miliarde de euro) și servicii pentru afaceri, respectiv cercetare-dezvoltare-inovare, servicii juridice, contabile și de consultanță (aproape 4 miliarde de euro) și, foarte important, un spor de 11 procente la exportul de servicii IT&C (3,5 miliarde de euro).

Aici nu este vorba în primul rând despre elemente de ordin conjunctural, ci în special despre o tendință de durată, care prefigurează schimbări importante în domeniul exportului de servicii cu valoare adăugată mai consistentă. Se poate, deci, conchide că axarea, într-o măsură tot mai mare, a exportului pe servicii implică și o reorientare prioritară a procesului investițional exact într-o asemenea direcție. Datele care atestă conceperea și desfășurarea de acțiuni pentru punerea laolaltă a resurselor publice și a celor private confirmă că avem de-a face cu o abordare realistă. Este o premisă favorabilă pentru demersurile îndreptate spre obținerea unor rezultate pe măsură.

(Copyright foto: pedrosek / 123RF Stock Photo)