Schimbările climatice ar putea forța 216 milioane de persoane să migreze în interiorul aceleiași țări
Numărul 34, 15-21 sept. 2021 » Lumea în care trăim
Fără acțiuni imediate de combatere a schimbărilor climatice, creșterea nivelului apelor, lipsa apei și diminuarea productivității culturilor agricole ar putea forța 216 milioane de persoane să migreze în interiorul aceleași țări până în 2050, arată un raport publicat de Banca Mondială, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Raportul, intitulat Groundswell 2.0, prezintă diferite prognoze cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra a șase regiuni și a ajuns la concluzia că „puncte fierbinți” de migrație provocate de schimbările climatice ar putea apărea încă din 2030 și se vor intensifica până în 2050, afectând cel mai grav cele mai sărace părți ale lumii.
Africa sub-sahariană ar putea fi responsabilă pentru 86 de milioane de migranți interni, la care se vor adăuga alte 19 milioane în Africa de Nord, 40 de milioane în sudul Asiei și 49 de milioane în estul Asiei și în Pacific.
Banca Mondială subliniază că astfel de evenimente vor crea un stres semnificativ atât asupra zonelor care trimit, cât și asupra celor ce primesc migranți interni, punând presiuni asupra orașelor și zonelor urbane și punând în pericol progresele înregistrate la capitolul dezvoltare.
De exemplu, creșterea nivelului apelor pune în pericol producția de orez, acvacultura și pescăriile, ceea ce ar crea un „punct fierbinte” de plecare din zona Deltei Mekong din Vietnam. Însă Delta Râului Roșu, precum și regiunea centrală de coastă a Vietnamului, unde cel mai probabil vor ajunge cei care vor pleca din zona Deltei Mekong, se confruntă cu propriile lor amenințări, precum cea a furtunilor severe.
Conflictele și crizele sanitare și economice, precum cele declanșate de pandemia de COVID-19, ar putea agrava situația, susține Banca Mondială. În plus, numărul migranților ar putea fi și mai mare în condițiile în care raportul nu acoperă majoritatea țărilor cu venituri mari, țările din Orientul Mijlociu și micile state insulare, și nici migrația în alte țări.
Autorii raportului subliniază că descoperirile lor ar trebui văzute ca un semnal de alarmă pentru guvernele naționale și regionale, precum și pentru comunitatea internațională, să ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, să reducă decalajele de dezvoltare și să refacă ecosistemele. Dacă vor face toate acestea, ar putea reduce numărul migranților interni cu 80%, până la 44 milioane de persoane.
„Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră pentru a îndeplini ținta de la Paris, pentru că impactul schimbărilor climatice va escalada și va majora amploarea migrației din cauza climei”, a menționat Kanta Kumari Rigaud, unul dintre autorii raportului.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate