Anul trecut, România a pus în funcțiune o capacitate de producție a energiei electrice de aproape 10 ori mai mare decât în 2022, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, „în 2023, noile centralele electrice puse în funcțiune au inclus: 496 MW solar, 72 MW eolian și 56 MW hidrocarburi. Totalul este de 624 MW putere instalată, capacități noi de producție aflate acum la dispoziția sistemului energetic național. Față de 2022, cifra totală este de aproape 10 ori mai mare (s-au pus atunci în funcțiune 44 MW hidrocarburi și 25 MW solar)“.

 Totodată, dacă la finalul lui 2022 România avea doar 40 171 de prosumatori, cu o capacitate instalată cumulată de 417 MW, la finalul anului 2023 numărul prosumatorilor a depășit 100 000, cu o capacitate instalată care, cel mai probabil, a depășit 1500 MW, mai mult decât puterea instalată a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

„Faptul că în 2023 capacitățile noi puse în funcțiune au fost de aproape 10 ori mai mari decât în anul anterior arată că România este tot mai atractivă pentru investitori în sectorul energetic, mai ales pe segmentul energiei verzi. Ne așteptăm ca la final de 2024 creșterea să fie și mai mare, având în vedere că am reușit să finalizăm finanțarea a proiectelor din investiția 1 – PNRR, care însumează aproape 1700 MW. Mă aștept ca o mare parte dintre aceste investiții să fie finalizate până la sfârșitul anului, în baza angajamentului beneficiarilor. Se adaugă investiția în centrala nouă pe gaz de la Iernut, un proiect blocat ani de zile, cu șanse reale de punere în funcțiune în decembrie 2024, care va adăuga o putere instalată de 430 MW la sistemul energetic național. Plus o serie de investiții private, care nu au apelat la sprijin guvernamental, deci bilanțul pe anul în curs va fi și mai bun. Dacă în 2023 România a fost exportator net de energie electrică, după mulți ani în care a apelat mai mult la importuri, prin aceste noi investiții suntem și mai bine poziționați să ne atingem potențialul de lider regional și hub energetic pentru întreaga regiune. Asta înseamnă mai multă producție, deci potențialul reducerii prețurilor și a facturilor pentru români, dar și competitivitate mai mare pentru economia națională, noi locuri de muncă și dezvoltare accelerată“, a menționat Sebastian Burduja.

Mai mult, Ministerul Energiei se apropie de finalizarea procedurilor pentru implementarea Contractelor pentru Diferență (CfD), care vor susține, prin două licitații succesive, în 2024 și 2025, investiții în producția de energie solară și eoliană cu o putere instalată totală de 5000 MW. „Prețul de referință va fi fixat pentru 15 ani, într-un mod transparent și competitiv, oferind predictibilitate investitorilor. Noile capacități vor însemna și mai multă energie electrică produsă în România“, subliniază reprezentanții Ministerului Energiei.

 În ceea ce privește prosumatorii, creșterea acestuia segment a fost cu adevărat spectaculoasă în 2023. Potrivit celor mai recente date publicate de ANRE, la 1 noiembrie 2023, numărul prosumatorilor depășise 101 000, cu o putere instalată de 1298 MW (pentru finalul anului 2023, datele nu sunt încă disponibile). Estimările ANRE arată că, cel mai probabil, puterea instalată la  prosumatori depășește 1500 MW astăzi.

„Fenomenul prosumatorilor este în linie cu ceea ce ne dorim pentru viitorul sectorului energetic românesc: descentralizare, decarbonizare, digitalizare. Prosumatorii construiesc efectiv acest viitor în 3D, iar asumarea mea ca ministru al energiei este de sprijinire a prosumatorilor. Aceștia consolidează reziliența furnizării energiei electrice la nivelul gospodăriilor din România, sprijină procesul de tranziție verde și ating un grad înalt de digitalizare, ceea ce permite un management mai bun la nivelul fiecărui punct de consum“, a declarat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)