Companiile Itochu din Japonia și EDF din Franța sunt interesate de proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești și sunt dispuse să realizeze pe banii lor studiul de fezabilitate (SF), iar apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția centralei, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. „Am continuat chiar zilele acestea discuțiile cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect (Tarnița Lăpuștești, n.r.) și dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioși, stabili, de încredere și care au dovedit că știu și pot să implementeze proiecte mari. Așa cum este Tarnița-Lăpuștești pentru țara noastră”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

El a reafirmat că Tarnița-Lăpuștești este proiectul este cel mai important pentru sistemul energetic românesc, vechi de 50 de ani, ignorat și pasat de la un an la altul, deși contribuie substanțial la securitatea sistemului energetic, la prețuri corecte și, nu în ultimul rând, la producția de energie curată și stocarea de mari dimensiuni.

Burduja a precizat, în context, că, la începutul mandatului său, a scos de la sertar proiectul și a mandat conducerea SAPE să demareze licitația pentru studiul de fezabilitate (SF). Ministrul Energiei a subliniat, însă, că după un an nu s-a înregistrat niciun progres.

„SAPE este societatea statului român care administrează participațiile în energie și căreia i-am acordat toată încrederea și sprijinul meu în a duce la bun sfârșit prima etapă a proiectului, respectiv atribuirea SF-lui. După un an de zile constat că nu s-a înregistrat niciun progres și că suntem în același punct, SAPE nereușind să închidă licitația pentru atribuirea SF-ului. Nu renunț nici în ruptul capului. Proiectul acesta va vedea lumina zilei. Cu mine sau fără mine ministru. Pentru că România și energia României nu mai au timp să aștepte, iar mandatele de ministru nu sunt despre o persoană sau alta, ci despre viitorul acestei țări și al viitoarelor generații”, a mai precizat Sebastian Burduja, pe rețeaua de socializare.

În vara acestui an, SAPE a anunțat că două companii au depus oferte în cadrul procedurii de licitație pentru realizarea „Studiului de Fezabilitate și Documentației tehnico-economică aferente obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești”.

„Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarnița. Echipa SAPE va evalua cu atenție aceste oferte pentru a asigura respectarea cerințelor legale și pentru a avansa cu succes acest proiect de importanță vitală pentru securitatea energetică a României. Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, odată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarnița. Suntem mândri să ne implicăm într-un proiect de asemenea anvergură și responsabilitate”, a declarat președintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, citat în comunicatul din 18 iunie.

Potrivit SAPE, construirea și funcționarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești are numeroase avantaje: îmbunătățește regimul de funcționare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităților 3 și 4, dar și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvență - putere; asigură rezerva terțiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiții optime pentru funcționarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă și funcționarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătățește participarea SEN la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță pe ansamblul SEN și crește posibilitatea exploatării SEN în condiții tehnice și economice superioare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)