Orizontul de timp pentru finalizarea procesului în vederea aprobării proiectului de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore este septembrie-octombrie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. "La acest moment, noi am pus în dezbatere publică proiectul legislativ. Conform legii, el trebuie să stea în dezbatere minimum 30 de zile. Vom face și o dezbatere în persoană cu toți cei interesați pentru a putea îmbunătăți proiectul. (...) După ce finalizăm proiectul legislativ, vom intra cu el în avizare interministerială, se aprobă în Guvern și se înaintează Parlamentului României pentru noi dezbateri și pentru vot, respectiv, ulterior, promulgare. Deci, discutăm de un orizont de timp septembrie-octombrie în care să finalizăm tot acest proces. (...) Noi ne dorim ca în toamna aceasta să putem adopta acest proiect în Parlamentul României", a spus Sebastian Burduja.

Ministrul a semnalat că potențialul eolian în largul Mării Negre "este colosal", respectiv 75 de de gigawați, aproximativ un sfert fiind în centrale eoliene fixe și restul plutitoare. Costurile pentru platformele fixe sunt cu 20%-30% mai mici, "din ceea ce spun experții", decât cele pentru platformele plutitoare.

Sebastian Burduja a mai afirmat că, ulterior, vor fi o serie de alte instrumente care vor încuraja investiții de acest fel și, probabil, cel mai important instrument este legat de contractele pentru diferență.

"Este, de asemenea, un jalon în PNRR, unde alți consultanți din partea Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) sunt implicați și ne-am propus ca până la finalul acestui an să finalizăm cadrul legislativ. Aceste contracte pentru diferență fixează practic prețul pe termen lung pentru energie electrică, să spunem. Și atunci un investitor are o predictibilitate. Dacă ulterior condițiile de piață duc prețul mai sus decât prețul fixat prin contractul pentru diferență, investitorul plătește diferența către contrapartea statului român. Va fi o instituție desemnată drept contraparte. Dacă prețul pieței în anii următori este sub prețul setat prin contractul pentru diferență, se compensează invers și statul dă investitorului confortul că poate investi și poate să aibă o rată de profitabilitate corectă în România. Deci, sunt investiții semnificative pe termen lung și trebuie încurajate printr-un cadru legislativ și printr-un cadru de finanțare", a punctat oficialul.

Ministerul Energiei a publicat, în transparență decizională, proiectul de Lege/ privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, care se află în consultare publică timp de 30 de zile, acesta făcând parte din angajamentele instituției în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prin acest proiect se acordă o schemă de sprijin pe bază de contracte pentru diferență pentru construcția și operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție energie electrică de 3 GW, până în anul 2035, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ.

Potrivit unui comunicat al ME, prin acest proiect, România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

Stabilirea unui cadru legislativ și fiscal adecvat este esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial. România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de țara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată, se spune în comunicat.

În Expunerea de motive se specifică faptul că unele state au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia eoliană offshore, însă, alte state nici măcar n-au adoptat un cadru de reglementare specific, iar unele bazine maritime rămân încă nevalorificate. Acesta este și cazul Mării Negre, areal cu un bun potențial natural pentru exploatarea energiei eoliene offshore, atât prin utilizarea turbinelor fixate pe fundul mării, cât și a turbinelor flotante.

"Având în vedere cele de mai sus, precum și intenția țării noastre de a contribui în mod semnificativ la atingerea țintelor europene de RES și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de a-și asigura siguranța în aprovizionare pe bază de capacități energetice nepoluante, în contextul reformei pieței de energie electrică inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență a fost evidențiată necesitatea susținerii unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile, unul dintre jaloanele incluse în acest plan fiind «introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore», cu termen de implementare trimestrul II 2023", potrivit documentului.

Potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

Proiectul de act normativ include prevederi privind: capacitatea instalată în proiecte de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore pentru care se poate acorda sprijin prin intermediul schemei de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență până în anul 2035; stabilirea autorităților competente responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de implementare a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore; regulile și condițiile privind stabilirea și concesionarea perimetrelor în cadrul cărora pot fi derulate activități de explorare și exploatare a potențialului eolian offshore; regulile și condițiile privind acordarea de autorizații și licențe de către autoritățile competente; informații privind servituțile legale și drepturile de acces; informații privind regimul taxelor și redevențelor; condiții și obligații privind racordarea la rețeaua de transport energie electrică; obligații privind desființarea centralei electrice eoliene offshore; contravenții și sancțiuni.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)