Măsurile pe care le vom lua după 1 aprilie 2025 vor trebui să subvenționeze prețul la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. "Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de kWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 kWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenționare, de compensare a prețului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenționeze prețul la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 kWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuși suportabil. Deci, atât timp cât aceste facturi nu vor crește, cred că ne vom fi făcut datoria", a precizat Sebastian Burduja.

Acesta a subliniat că, în prezent, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului pentru a defini "foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic", iar acesta să poată primi un sprijin din partea statului, astfel încât facturile lunare să fie suportabile.

Burduja a adăugat că tot la nivel de Guvern se lucrează și la un set de măsuri pentru marii consumatori de energie, în condițiile în care unii dintre aceștia și-au exprimat intenția de a pleca din România după liberalizarea pieței de energie.

"Am fost la Alba recent și am discutat și cu IPEC (producător de ceramică - n. r.) și cu alți mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru a păstra aceste companii românești în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei românești și ea depinde într-adevăr și de prețul energiei electrice și gazelor. (...) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are și în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din județul Alba în funcție de codurile CAEN, așa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri", a spus Burduja.

În ceea ce privește producția de energie verde, ministrul a susținut că este important pentru sistemul energetic național să dezvoltăm nu doar zona de fotovoltaice, ci și pe cea hidro și nuclear, iar în ultima perioadă se fac investiții în acest sens.

"Energia verde, în principiu, este producție intermitentă, deci avem producție când bate soarele, când bate vântul și dacă avem și baterii, sigur că putem beneficia și în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluție pentru întreg sistemul energetic național. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 și sper să facem anul acesta o premieră la Răstolnița, în județul Mureș. Suntem aproape de obținerea avizului de mediu. Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla și asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că și aceasta este producție în bandă, vorbim de Ișalnița, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawați proiecte pe gaz în România și CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune", a arătat ministrul.

De asemenea, în opinia acestuia, energia nucleară este marele pariu nu doar al României, ci și al omenirii, pentru că este o formă de energie curată.

"Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluție occidentală și, spre deosebire de toți vecinii, nu depindem de Federația Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 și 4, sunt în grafic și ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face și proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors - SMR) de la Doicești, unde România poate fi printre primele țări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcțiune primul modul din cele șase, iar fiecare modul are 77 de megawați", a concluzionat Sebastian Burduja.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)