România are multe atuuri pe scena mondială în ceea ce privește sectorul energetic, în primul rând oamenii și în al doilea rând faptul că are tot ceea ce îi trebuie în acest domeniu, și cred că această revoluție energetică pe care suntem condamnați să o facem dacă vrem să rămânem competitivi are toate ingredientele să fie un exemplu în țara noastră, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. "România are multe atuuri pe scena mondială în ceea ce privește sectorul energetic. În primul rând oamenii, dumneavoastră și toți ceilalți experți în sectorul energetic pe care România îi are. (...) În al doilea rând, România chiar este o țară binecuvântată de Dumnezeu. Are tot ceea ce îi trebuie în sectorul energetic și cred că această revoluție energetică, pe care suntem condamnați să o facem dacă vrem să rămânem competitivi, are toate ingredientele să fie un exemplu în România", a spus Burduja la o conferință organizată de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME).

Acesta a enumerat atuurile de care beneficiază România în privința resurselor de energie, cu referire la hidro, nuclear, gaze, energie regenerabilă, dar și cărbune.

Astfel, în ceea ce privește resursa de apă, ministrul Energiei a subliniat că 60% din apa din Europa este în România și avem în continuare proiecte importante de pe urma cărora beneficiem și astăzi.

"Am văzut cu ochii mei multe dintre ele. Din păcate, multe arată așa cum arătau acum 50-60 de ani. Am fost la Vidraru recent. A fost întreținută foarte bine, dar, din păcate, n-a fost modernizată. S-au încercat patru licitații, acum cred că suntem la cincea și poate a cincea va fi cu noroc. Dar, cu siguranță, sunt și alte proiecte în zona hidro. Am reluat proiectul Tarnița-Lăpuștești, un proiect la care ținem foarte mult. (...) Noi am considerat și ne-am sfătuit cu destul de multă lume că el trebuie făcut acum mai mult ca oricând, având în vedere creșterea ponderii producției intermitente de energie regenerabilă și după aia de echilibrare în sistem, creșterea numărului de prosumatori și așa mai departe", a explicat Sebastian Burduja.

Referitor la programul nuclear, el a reiterat că, în anii '70, România a luat "geniala decizie" de a apela la o tehnologie occidentală și, de aceea, în prezent, când alte țări din regiune depind de tehnologie nucleară rusească, noi suntem în plin avânt cu unitățile 3-4 de la Cernavodă, unde avem un calendar de implementare, în 2031-2032.

"Avem finanțarea asigurată de guvernul american, de guvernul canadian, de guvernul italian, de guvernul francez și de guvernul român. Deci avem toate premisele să ducem la îndeplinire acest plan", a punctat ministrul Energiei.

Acesta a reamintit și că România are ambiția de a fi printre primele țări din lume care au reactoare modulare de mici dimensiuni, o tehnologie sigură, ce are toate certificările de la NRC, de la CNCAN și de la toți cei implicați. Pe partea de gaze, ministrul a subliniat că, în 2027, România are perspectiva de a fi primul producător din Europa, datorită zăcământului offshore Neptun Deep.

"100 de miliarde mc, poate spre 200 miliarde, în zăcământul Neptun Deep. Vom vedea. Oricum, anual, noi ne vom acoperi consumul intern și aproape de două ori pe atât. Deci vom putea să folosim acest gaz în industria românească, în industria farma, în industria chimică, în producerea de îngrășăminte chimice și, sigur, dacă va rămâne, și pentru export. I-am spus domnului Szijjarto (ministrul ungar de externe și al comerțului exterior, Peter Szijjarto n.r) că, dacă vom avea gaz și dânșii vor plăti bine, n-avem o problemă să înlocuim gazul rusesc cu gaz românesc. Le putem face acest bine. Și dânsul a agreat acest parcurs dar, repet, dacă vom avea, după ce ne vom îndeplini noi toate nevoile", a precizat ministrul.

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, respectiv eolian și solar, Sebastian Burduja a semnalat că rata de dezvoltare îi sperie pe mulți, inclusiv pe specialiștii din Dispeceratul Energetic Național, care sunt îngrijorați de creșterea accelerată și a numărului de consumatori și a ponderii de energie regenerabilă, dar și de producția intermitentă în mixul de producție românesc și au dificultăți în a menține echilibrul sistemului,

"Dar este un fenomen care poate fi încurajat. Avem un plan ambițios, punem în funcțiune, cel puțin în următorul an, un an și jumătate, undeva la 2000-2500 de megawați. Sunt proiecte finanțate din PNRR, deci sunt convins că se vor face. Plus alte proiecte private care se vor face", a afirmat ministrul Energiei.

Referitor la cărbune, el a menționat că se încearcă "să se salveze ce mai poate fi salvat", deoarece "nu poți să elimini cărbunele, să nu mergi nici pe nuclear, să nu accepți nici gazul și să ai o energie sigură".

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)