Ministerul Finanțelor (MF) a început încă de anul trecut o analiză privind impozitul progresiv, discuția este și una tehnică și una politică, dar decizia introducerii acestuia va fi pur politică, a declarat Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, la conferința de taxe PwC România, relatează Agerpres. Totodată, reprezentanții MF prezenți la eveniment spun că anul 2024 nu va aduce creșteri de taxe și impozite, dar este un an al analizelor sistemului fiscal.

"Această analiză (a impozitului progresiv - n. r.) a început de anul trecut și trebuie să menționez (...) că genul acesta de analiză are loc în mod continuu, fiindcă sistemul economic, mediul de afaceri este unul foarte, foarte dinamic și noi trebuie să ne adaptăm și să identificăm zonele în care trebuie să intervenim. Reforma fiscală pe care ne-am asumat-o are două componente. Are o componentă de eliminare sau diminuare a distorsiunilor generate de un cadru fiscal sau, altfel spus, să creăm un cadru fiscal mai eficient, mai echitabil. Și aici am început acest proces prin eliminarea unor facilități sau distorsiuni, ceea ce va genera un efect pozitiv din perspectiva creșterii veniturilor fiscale, dar și din perspectiva, să spunem, unui mediu concurențial mai echitabil. În al doilea rând, întotdeauna discuția între cota unică sau impozit progresiv este o discuție și tehnică, este și o discuție, să spunem, politică. La nivelul Ministerului Finanțelor noi avem această analiză. Am discutat pe întreg parcursul, deoarece consultanța oferită de Banca Mondială, care s-a finalizat printr-un raport, face o analiză a sistemului fiscal și oferă câteva alternative", a arătat Alin Andrieș, citat într-un comunicat al PwC.

El a subliniat că în acest an va fi "pace fiscală" și nu vor avea loc creșteri de taxe și impozite. Potrivit secretarului de stat din Finanțe, anul 2024 va fi unul important, deoarece, fiind un an electoral, anticipațiile sunt că vor fi modificări de comportament atât al factorului politic, cât și al agenților economici.

"Măsurile pe care le-am luat în anul 2023 vor avea efectul scontat și în funcție de comportamentul agenților economici. (...) Indiferent cât de mult le discuți, la final, creșterea de impozite sau de taxe sau introducerea de noi taxe sau eliminare de facilități nu este, să spunem, aplaudată de mediul de afaceri. Finalul primului trimestru este un moment important, fiindcă vom vedea care sunt efectele (măsurilor fiscale - n. r.) și dacă efectele previzionate sau efectele obținute sunt în linie cu efectele previzionate", a subliniat Andrieș.

Pe de altă parte, reprezentantul MF a atras atenția că de prea multe ori, în trecut, politica fiscală a fost utilizată pentru a diminua anumite probleme structurale în diferite sectoare de activitate.

"În momentul de față avem sistemul progresiv sau taxă unică. Mai avem și analiza din perspectiva impozitării muncii versus impozitarea capitalului. Pe de o parte, impozitarea muncii, ținând cont de toate contribuțiile obligatorii în România, este mai ridicată decât în alte state europene, iar din perspectiva impozitării capitalului sau a averii, se spune, inclusiv a proprietății, nivelul de impozitare este mai redus decât media europeană. De asemenea, discutăm despre legislație cu privire la impozitul pe proprietăți. După cum foarte bine știți, avem o lege adoptată care prevede trecerea de la sistemul anterior la un sistem bazat pe valoare de piață. Pe de altă parte, cum să spun, va fi o decizie pur politică și nu aș vrea să intru în dezbatere ce direcție va câștiga. Noi vom oferi și rolul nostru este să oferim fundamentarea tehnică conform atribuțiilor și conform planului de guvernare. Ministerul de Finanțe este responsabil de politica fiscală și avem ca obiectiv, pe de o parte, o analiză, pe de altă parte, crearea unui sistem fiscal mai echitabil și mai eficient", a mai spus Andrei Andrieș.

Prezentă la eveniment, Nicoleta Cîrciumaru, președinta Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a menționat că un palier al reformelor ANAF din PNRR este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat în funcție de riscul fiscal asociat fiecărui contribuabil și reproiectarea proceselor de administrare fiscală. Astfel, se presupune implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul întregii administrații fiscale, prin înființarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare a activităților din procesul de administrare fiscală, în conformitate cu riscurile fiscale identificate și permanent actualizate.

"Acest mare proiect Big Data are un termen de implementare din ceea ce spun specialiștii de doi ani, trei ani, dar până ajungem la forma finală, lucrăm la anumite module intermediare care să ne ajute să colectăm din date, să le analizăm și să le punem în aplicare în vederea constatărilor pe care trebuie să le facem. Aceste module au la bază configurări ale profilului de risc al contribuabililor, sunt utilizate în activitatea de control fiscal, generând acțiuni de control țintite sau în timp real. Încercăm să adunăm, să colectăm datele prin ponderea numărului de desk auditori raportat la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală", a afirmat Cîrciumaru.

În ceea ce privește acțiunile de control fiscal, în cadrul procesului de analiză de risc vor fi identificate domeniile de neconformare, iar acțiunile de control fiscal vor fi țintite, vor privi exact contribuabilii identificați cu risc de neconformare. Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt domeniile identificate cu risc fiscal, urmare a analizei de risc și care au un impact în reducerea grupului de TVA.

Aceasta a anunțat că autoritățile analizează posibilitatea suplimentării camerelor de luat vederi în punctele de trecere a frontierelor de stat a României.

"Pentru prevenirea și combaterea evaziunii, am demarat un program complex de implicare a inspectorilor din punctele de trecere a frontierelor. Subliniem faptul că eficiența măsurilor de mai sus a fost testată prin acțiunile derulate în anul 2023 și începutul anului 2024 și ele au dat rezultate. O mie de contribuabili mari au plecat de la 1 ianuarie și vor mai pleca o mie de contribuabili de la 1 iulie. Tot pentru a crește calitatea serviciilor ne-am gândit la aceste lucruri. Nu se întâmplă nimic rău sau nou. Toate inspecțiile care se află în derulare se vor termina de către organul fiscal care le- început și după aceea vor fi transmise noului organ fiscal eventualele decizii de impunere", a punctat președinta ANAF.

La rândul său, Georgeta Toma, șef Serviciu în Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile din Ministerul Finanțelor, a menționat că pe zona de microîntreprinderi, trebuie să continue reducerea plafonului, iar autoritățile fiscale analizează operaționalizarea facilităților care se acordă pentru cercetare, dezvoltare.

"Anul acesta e un an de analize și de aducere a unor clarificări mai mult în zona, să spunem, secundară de reglementare și nu neapărat pe partea de lege. Trebuie să recunoaștem că în impozitarea directă avem mai multe impozite sectoriale, să spunem așa, și avem și acest impozit minim pe cifra de afaceri. După cum ați văzut, soluția de integrare a acestui impozit, în primul rând, dacă vorbim de regula standard. Aceasta a fost intenția de reglementare: impozit pe profit. (...) În situația în care în 2024 suntem în zona de impozitare minimă, de 15%, că avem mai multe minime, să spunem așa, naționale, internaționale, deci dacă entitatea respectivă constitutivă din România plătește în locul impozitului pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri, după formula binecunoscută, acesta este impozitul acoperit", a subliniat Georgeta Toma.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)