Strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de ţară pentru ca România să devină un jucător agricol important în Europa, în condiţiile în care tranzitarea porumbului românesc de export prin portul Constanţa aduce creşteri mari de preţ, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, citat de Agerpres. „Avem trei mari puncte de export la nivel mondial - mă refer la date din 2018. Avem America de Nord cu 45 de milioane de tone de porumb, avem America de Sub cu 56 de milioane de tone de porumb şi avem Marea Neagră cu 34 de milioane de tone de porumb. Practic, aceste 3 mari hub-uri de porumb sunt deservite de 5 fluvii, printre care şi Dunărea. Din păcate, după atâţia ani, Dunărea nu este valorificată şi nu am reuşit să creăm nişte porturi riverane Dunării în care să afluim volumul mare de porumb, şi ducem totul la Constanţa şi de acolo apar foarte mari perturbări pe ceea ce înseamnă preţ şi eu cred că strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de ţară, dacă vrem să fim un jucător important în Europa”, le-a transmis Emil Dumitru participanţilor la Congresul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Reprezentantul MADR a apreciat că persoanele implicate în domeniul agricol trebuie să găsească soluţii pentru ca agricultura românească să nu mai exporte materie primă, ci să crească valoarea adăugată a produselor de profil. „Împreună putem să găsim soluţii de o manieră în care agricultura României să nu mai exporte materie primă. Mă bucur că exportăm porumb, dar eu cred că ar fi trebuit să nu importăm 80% din carnea de porc, să putem să avem o strategie de dezvoltare sustenabilă a sectorului zootehnic, să vedem cum pot fermele mari să producă pentru piaţă. Aud discutându-se foarte mult despre subvenţii, dar despre organizarea comună de piaţă, despre modul în care se împarte profitul pe filiera de produs se discută foarte puţin. Despre consolidarea fermierului în lanţul valoric n-am discutat aproape deloc. Eu cred că o fermă integrată poate să răspundă acestui concept şi poate să obţină şi beneficii prin Politica Agricolă Comună. România plăteşte în fiecare an 2 miliarde de euro plăţi directe şi în egală măsură avem deficit de balanţă comercială de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm de maniera asta, va trebui să gândim altfel de soluţii, să creştem valoarea adăugată”, a afirmat Emil Dumitru.

Secretarul de stat a opinat că agricultorii români nu beneficiază de suficiente fonduri europene pentru a îndeplini noile ambiţiile de mediu şi climă ale Comisiei Europene. „Pe Politica Agricolă Comună (PAC), înainte de toate aş vrea să vedem dacă vom răspunde la prevederile articolului 39 din tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, cu acest nou concept, cu Green Deal, cu tot ce înseamnă noile condiţii de ecologizare în PAC, dar, într-adevăr, credem noi că trebuie să mergem în direcţia aceasta, dar cu bani mai mulţi, pentru că avem o prevedere în subcapitolul 3 din cadrul financiar multi-anual potrivit căreia este cuprins Pactul pentru Ecologizare, deci practic mă tem că agricultorii, fermierii, nu vor beneficia de bani mai mulţi pentru a răspunde la ambiţiile de mediu şi climă pe care Comisia le are. Aici cred că şi noi în România trebuie să facem mai mult, să facem un plan naţional strategic în care să consolidăm o clasă de mijloc şi să procesăm materiile prime, pe aceste două direcţii vom construi”, a menţionat Emil Dumitru.