Trebuie să luăm în considerare investiții mari în domeniul energiilor regenerabile și ne așteptăm ca, în săptămânile următoare, să se semneze contracte pentru proiecte în acest tip de energii, în baza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la un nivel investițional de 600 de milioane de euro, a declarat, la conferința "Romanian Business & Investment Roundtable", Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Agerpres. "România a întreprins toate eforturile necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova în ceea ce privește livrările de energie, iar această situație continuă. Dacă este necesar, putem oferi tot sprijinul pentru a asigura securitatea Republicii Moldova. În ceea ce privește securitatea la nivel regional, trebuie să profităm de mixul de generare al energiei. În România, 40% vine din centrale hidroelectrice, iar restul de 20% din tehnologii noi. Acesta este un avantaj, din punctul nostru de vedere. Trebuie să luăm în considerare investiții mari în domeniul energiilor regenerabile. Ne așteptăm ca, în săptămânile următoare, să se semneze contracte de energii regenerabile în baza PNRR, la un nivel investițional de 600 de milioane de euro. Trebuie să avem în vedere că Planul de decarbonizare, în România, care avansează de la lignit fosil înspre regenerabile, se află în curs de dezvoltare, cu 1,3 Gigawați, și niște facilități de generare a energiei foarte flexibile. De asemenea, trebuie să avem în vedere și investiția în Mintia, de 1,5 Gigawați", a menționat Drăgan.

Oficialul a subliniat ideea că, în prezent, investițiile în infrastructura de energie vor face posibilă poziționarea României ca garant al securității energetice în regiune. "Totodată, valoarea contractelor deja semnate cu operatorii de distribuție pentru creșterea interconectivității cu țările vecine, iar astăzi avem în jur de trei gigawați capacitate și trebuie să ajungem, în următorii ani, la o capacitate de cinci gigawați, apoi conexiunea BRUA, care este deja construită și care leagă toată regiunea Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Trebuie să avem în vedere și conexiunea dintre Grecia și Bulgaria, care ne va oferi o sursă alternativă de gaz de la terminalele din Grecia și acolo va avansa prin conducte până în Europa Centrală. Toate aceste investiții care sunt în curs, toată infrastructura care a fost dezvoltată până în ziua de astăzi și se va dezvolta în continuare va face posibilă poziționarea României ca garant al securității energetice în regiune. Astăzi, 80% din consumul de gaz din România este acoperit din resurse interne. Acest procent va crește în mod semnificativ, odată cu volumele care vor intra în rețea din Marea Neagră. Deja, prima mare investiție a fost inițiată și am văzut în ultimul an creșterea volumului intrat în rețea", a afirmat secretarul de stat.

În viziunea acestuia, sunt semne bune că rezervoarele noi offshore și onshore vor fi conectate la rețea, în următorii ani, pe fondul ideii că este nevoie de dezvoltarea și a unei strategii referitoare la hidrogen. "Avem un sentiment bun că rezervoarele noi offshore și pe uscat vor fi conectate la rețea, în anii următori. De asemenea, este foarte important să dezvoltăm o strategie pentru hidrogen și să avem o legislație pentru energia eoliană offshore. Trebuie să avem sprijin european pentru resursele din Marea Caspică și anume conducta prin mare din Azerbaidjan până în Ungaria, care va facilita aprovizionarea cu resurse noi din zona Mării Caspice, în Uniunea Europeană. Asta înseamnă diversificare și reducerea dependenței de resursele fosile din Federația Rusă și creșterea rezilienței europene. Observăm o accelerare a folosirii surselor de energie regenerabilă, ce aduce cu sine două efecte. Pe de o parte, companiile și gospodăriile doresc să câștige mai multă independență, să nu mai aibă parte de aceste turbulențe existente pe piață, iar al doilea lucru ține de angajamentul nostru până în 2030", a susținut Dan Dragoș Drăgan.

Acesta a adăugat că România își dorește ca toate resursele de alimentare pe bază de cărbune să fie închise, iar pentru a gestiona tranziția către sursele alternative de producere a energiei sunt puse la dispoziție facilități de investiții prin PNRR: "Dorim ca toate resursele de alimentare pe bază de cărbune să fie închise și, pentru a ajunge la acest deziderat, oferim foarte multe investiții în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a susține această tranziție. Am observat un interes crescut din partea companiilor în ceea ce privește crearea de noi unități de alimentare, iar foarte multe din acestea au fost deja conectate la rețeaua principală și vom avea, practic, un nou Gigawatt de putere instalată în România, până la finalul acestui an. Scopul nostru este ca până în 2030, în baza planului nostru strategic care se află acum în revizuire, să avem 10.000 de Megawați putere instalată din energii regenerabile. Este convingerea mea că acesta este drumul spre care ne îndreptăm. Aș dori să mai adaug că acest conflict a fost foarte greu de anticipat. Foarte puține servicii de informații au putut anticipa această invazie din partea Rusiei. Cred că războiul, deja, a adus cu sine o provocare în ceea ce privește peisajul energetic. Așadar, statele și organizațiile internaționale și-au luat măsuri pentru a reduce riscurile survenite în urma acestei crize. Din punctul meu de vedere, pe termen scurt, s-a reușit să se găsească o rezolvare pentru criza energetică", a explicat reprezentantul ministerului de resort.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)