În România, sectorul agricol a rămas un contributor relativ constant în formarea produsului intern brut, deși cu un aport ușor mai scăzut la 4,3% în 2018 față de 4,4% în 2017, creșterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4,1%, relevă un studiu realizat de Euler Hermes. Raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică și recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019. De altfel – spun autorii studiului – evoluția comerțului cu ridicata în ceea ce priveşte produsele agricole și animalele vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – creştere de peste 20% în termeni reali față de 6%-7% pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent.

Numărul de insolvențe în domeniu, deși pe un trend descrescător în 2018 și în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obișnuită de 4-5% din total.

„Deși deține locul întâi în topul producătorilor de porumb și floarea soarelui și al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană, agricultura la nivel local rămâne sub influența unor factori generatori de incertitudine:

• în ciuda unor investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul recoltelor este în continuare puternic influențat de condițiile meteorologice;
• asocierile între fermieri, ca vectori de creștere a productivității prin exploatarea unor suprafețe mari nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente;
• sectorul este în continuare dependent de subvenții, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este insuficient”, se menţionează în analiză.

Autorii studiului subiniază că, la nivel global, sectorul agroalimentar are o valoare de 6.000 miliarde dolari. „Deseori clasat drept al doilea cel mai bun sector în ceea ce privește riscul, după cel al produselor farmaceutice, industria agroalimentară se luptă acum să își mențină poziția de invidiat. În primul rând, agenții economici agroalimentari globali suferă de o scădere a prețurilor alimentelor din primăvara anului trecut. În ciuda unei reveniri scurte în prima jumătate a anului 2018, indicele FAO al prețurilor la alimente la nivel mondial (inclusiv carne, zahăr, legume, cereale și produse lactate) a scăzut din nou. La sfârșitul anului trecut, acesta a scăzut cu 8% (an/an) și înregistrează încă o creștere negativă în prezent. Acest lucru face cu atât mai dificil ca producătorii agroalimentari să-și îmbunătățească marjele. De asemenea, aceasta reduce, în cele din urmă, rentabilitatea industriei ca întreg”, relevă analiştii.În ceea ce priveşte tendinţele, se anticipează că în agricultură va avea loc o creștere a insolvenței în rândurile agricultorilor din cauza prețurilor mult prea scăzute ale culturilor la nivel mondial. În sectorul prelucrării alimentelor au loc presiuni pentru a respecta reguli mai stricte privind siguranța alimentară. În schimb nișa băuturilor este în plină formă pentru o creștere viitoare. Analiza evidenţiază o serie de puncte forte piața agricolă:

• Perspective favorabile pe termen mediu, alimentate de creșterea globală a populației;
• Creșterea cererii, avându-se în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc;
• Structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală;
• Un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special printre cele mai scumpe.

În ceea ce priveşte punctele slabe, între acestea se numără, în opinia autorilor studiului, următoarele:

• Prețurile scăzute ale culturilor;
• Marjele reduse cu care se confruntă procesatorii;
• Dependența puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala ei destinație (retailerii). (Al.R.)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)