Caracteristicile dintotdeauna ale lunii decembrie își pun amprenta, cu o deosebită forță creativă, asupra unui impresionant număr de manifestări cultural-artistice. Este vorba, mai ales, despre bilanțurile care se întocmesc în maniera specifică a festivalurilor muzicale, inclusiv a concertelor cu tradiționalele colinde, despre galele cinematografice și teatrale, despre expozițiile de arte vizuale și de carte. Enumerarea poate, desigur, să continue cu alte și cu alte exemple. Dacă ar fi, însă, să ne concentrăm atenția asupra unui eveniment care întrunește o multitudine din caracteristicile amintite, atunci este relativ lesne să ne referim la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), care și-a deschis, în aceste zile, sezonul expozițional de iarnă.

Imensul spațiu alăturat clădirii Parlamentului (Corpul E4), situat în vecinătatea Catedralei Mântuirii Neamului, găzduiește – cum am mai avut prilejul să consemnăm – valori inestimabile, create în special în ultimii 33 de ani, element de bilanț al artelor vizuale românești în perioada postdecembristă.

Nu ne propunem o cronică de specialitate și, cu atât mai puțin, o ierarhizare valorică a autorilor unui număr considerabil de picturi, sculpturi, gravuri, decorațiuni interioare, graffiti, fotografii, arhive sonore și video. Ceea ce, însă, merită a fi relevat din unghiul de vedere al publicului larg privește modul original în care MNAC oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira operele expuse într-o viziune unitară a unei diversități remarcabile.

Parterul și Sala de Marmură, precum și cele patru etaje ale clădirii, la care se adaugă pereții monumentalelor scări interioare, au fost profilate pe alcătuirea a zece retrospective ale principalelor componente ale artelor vizuale printr-o admirabilă ștafetă a generațiilor și a stilurilor. Această secvențialitate este întregită cu cele mai reprezentative opere din „zestrea” permanentă a MNAC, astfel încât să se completeze cât mai inspirat un necesar ansamblu expozițional pentru o cât mai lesnicioasă trecere în revistă a unor creații de mare valoare, remarcate ca atare și pe plan internațional. Este o vastă frescă a artei contemporane românești, ca parte integrantă a unui ansamblu cu multe rădăcini în secolele trecute, mărturii ale unei capacități de creație unică în felul ei, capacitate niciodată dezmințită. Evenimentul are loc în avanpremiera împlinirii a două decenii de la înființarea muzeului. S-a confirmat, în tot acest interval, valabilitatea ideii potrivit căreia dacă funcția unui muzeu constă în conservarea memoriei culturale, atunci este pe deplin justificată și crearea unui spațiu în care se „activează” prezentul și se prefigurează viitorul. Încă de la bun început, prin misiunea pe care și-a asumat-o, muzeul s-a afirmat și ca un laborator de creație, de cercetare a prezentului și a trecutului, deopotrivă. Mediul divers și nuanțat al artei contemporane a găsit în MNAC o modalitate de a prezenta proiecte propuse specialiștilor și publicului prin expoziții, ateliere, dezbateri, festivaluri. Astfel, MNAC a reușit să integreze nu numai evoluția culturii vizuale, ci și schimbările intervenite în evoluția mentalităților din România contemporană.

Potrivit declarațiilor din momentul fondator, MNAC a optat pentru o formulă de expunere novatoare, aceea de „museum in progress”, devenind o instituție menită să activeze și să gestioneze, prin modalități interactive, opere de cea mai mare valoare, participând la o acțiune de sinteză a artelor contemporane din care să nu lipsească filmul, muzica, literatura, dansul.

Sunt argumente puternice pentru iubitorii de artă să viziteze muzeul și să se bucure astfel de o mare sărbătoare cultural-artistică în completarea a ceea ce a fost și reprezintă Crăciunul și Anul Nou, pentru noi toți.

(Sursa foto: https://ro.wikipedia.org)