Cititorii noștri au constatat, desigur, din tot ceea ce am prezentat până acum în această rubrică, o anumită caracteristică biografică a majorității vedetelor din lumea muzicală: au reușit să-și facă un renume, să urce pe cele mai înalte trepte ale carierei, beneficiind de doi factori esențiali: talentul lor și împrejurările favorabile apărute mai ales în perioada adolescenței și tinereții. Vedeta căreia îi consacrăm articolul de față confirmă ceea ce putem să numim... regula.

Shirley Veronica Bassey s-a născut în Cardiff (Țara Galilor – Marea Britanie) la 8 ianuarie 1937. Era cea mai mică dintre cei șapte copii din familie. Pe când era bebeluș, tatăl a fost condamnat la închisoare, ceea ce a determinat-o pe mama ei  să se mute la Splott, o zonă muncitorească a orașului Cardiff. Shirley a ieșit mereu în evidență prin înfățișarea ei, tatăl fiind nigerian, iar mama englezoaică. În condițiile descrise, și-a petrecut copilăria și adolescența într-un mediu marcat de sărăcie, de lipsă de orizonturi în ceea ce privește afirmarea socială. În 1952, Shirley a fost nevoită să renunțe la studii pentru a se angaja într-o fabrică, dar numai după un an a întâlnit o situație avantajoasă care i-a permis să semneze primul ei contract profesional în industria muzicală. Este vorba despre un turneu cu spectacolul muzical inspirat de viața lui Al Jolson. Apoi, a jucat în spectacolul Hot from Harlem, care a ținut afișul până în anul 1954. Paradoxal, lumea muzicală a dezamăgit-o pe Shirley. În același timp, viața i-a fost marcată de situația în care s-a aflat la 16 ani, când, însărcinată fiind, dar fără să dezvăluie numele tatălui copilului, s-a întors la Cardiff, unde s-a angajat chelneriță.

În 1955, a beneficiat de o recomandare adresată „vânătorilor de talente” Michael Sullivan și George Baines, care o aduc pe Shirley înapoi pe drumul către o strălucită carieră muzicală. Ei i-au descoperit talentul și au decis să o transforme într-o vedetă. Shirley a susținut spectacole în mai multe teatre până când a fost remarcată de impresarul Jack Hylton, care a invitat-o să joace în spectacolul lui Al Read Such Is Life, la „Adelphi Theatre” din Londra.

Shirley Bassey la vârsta de 20 de ani

În timpul spectacolului, Johnny Franz, producător muzical la Phillips, a văzut-o pe ecranul televizorului. A fost impresionat de talentul ei și i-a oferit un contract. Astfel, a înregistrat primul său single Burn My Candle, apărut pe piață în februarie 1956, când Shirley avea 19 ani. Din cauza versurilor considerate „inadecvate”, BBC a interzis difuzarea piesei, însă aceasta s-a vândut destul de bine. În continuare, Bassey și-a înscris în palmares, în februarie 1957, primul său hit cu piesa The Banana Boat Song, melodie care ajunge pe locul 8 în UK Singles Chart. În același an, a înregistrat la New York melodia If I Had a Needle and Thread, după care a susținut primul ei spectacol în Statele Unite, la Las Vegas.

La jumătatea anului 1958 a înregistrat două single-uri care aveau să devină clasice în catalogul său muzical: As I Love You și Hands Across the Sea.

Shirley Bassey, pregătindu-se de concert, mai 1958

În ianuarie 1959, As I Love You ajunge în topul britanic pe locul 1, unde rămâne patru săptămâni. A fost primul single number 1 al unui artist din Țara Galilor. Câteva luni mai târziu, Bassey a semnat un contract cu Columbia, continuându-și, astfel, cariera de succes.

La începutul anilor ’60, Shirley Bassey și-a înscris în biografia sa muzicală numeroase hit-uri în Marea Britanie și cinci albume în top 15. Înregistrarea melodiei As Long As He Needs Me în anul 1960 a ajuns pe locul 2 și a rămas în topuri timp de 30 de săptămâni. Bassey a debutat la televiziunea americană la 13 noiembrie 1960, în emisiunea The Ed Sullivan Show.

Shirley s-a bucurat de succes în topul US Top 40 Billboard Hot 100, în 1965, cu piesa de pe coloana sonoră a filmului James Bond,  Goldfinger. De asemenea, a înregistrat o melodie și pentru filmul James Bond, Thunderball, în anul 1965. Mr Kiss Kiss Bang Bang, așa cum se numea personajul interpretat de ea, nu a apărut însă în film, cu toate că prezența sa o atestă coloana sonoră.

Mai târziu, a compus temele muzicale pentru unele dintre cele mai celebre filme cu Agentul 007; după Goldfinger, în anul 1964, a urmat Diamonds Are Forever, în  anul 1971, și Moonraker,  în anul 1979.

Shirley Bassey într-un program de televiziune, interpretând melodia „Goldfinger”, 1968

Bassey nu a mai putut lucra în Marea Britanie timp de aproape doi ani, începând cu 1968, din cauza unor probleme cu impozitele. A „revenit” în țara natală în 1970, la 18 martie, când și-a inaugurat emisiunea pentru postul BBC, The Young Generation Meet Shirley Bassey, înregistrată în Suedia. Revenirea „de facto” în Marea Britanie a avut loc mai târziu, prin concertele susținute la clubul Talk of the Town, unde a doborât recorduri în materie. În același an, a lansat albumul Something, prin care a promovat un nou stil, lăsând în urmă stilul pop tradițional, prin alegerea unui aranjament contemporan al liniilor melodice.

Something a ajuns în top 10 Adult Contemporary din Statele Unite. Alte single-uri din aceeași perioadă au inclus piesa Never Never Never, o variantă în limba engleză a melodiei italiene Grande grande grande, care ajunge în top 10 Adult Contemporary în Statele Unite, UK top 10 și, totodată, numărul 1 în Australia și Africa de Sud.

Succesul albumului Something a prefațat o serie de albume de succes pentru casa de producție United Artists, inclusiv Something Else (1971), And I Love You So (1972), I Capricorn (1972), Never Never Never (1973), Good, Bad but Beautiful (1975), Love, Life and Feelings (1976), You Take My Heart Away (1977) și Yesterdays (1978). În plus, două dintre LP-urile mai vechi ale lui Bassey au intrat în topurile din anii ’70: And We Were Lovers (1967, relansat pe piață sub numele de Big Spender), și Let's Face the Music (1962, relansat pe piață sub numele de What Now My Love). Două compilații muzicale, The Shirley Bassey Singles Album (1975), și 25th Anniversary Album (1978) au ajuns în UK Top 3. The Shirley Bassey Singles Album, cel mai de succes album al său, a ocupat locul 2 și a fost vândut în peste 500.000 de exemplare. 25th Anniversary Album a fost vândut, la rândul lui, în peste un milion de exemplare. Între anii 1970 și 1979, Bassey a avut în total 18 albume de succes în UK Albums Chart.

Shirley Bassey pe scenă la Gala amfAR 2015 la Cipriani Wall Street, 11 februarie 2015, în New York

Pe parcursul anilor ’80, Shirley Bassey s-a axat pe acțiuni de caritate și a mai susținut concerte doar ocazional în Europa, Australia și Statele Unite. După încetarea contractului cu United Artists, a început ceea ce ea a numit „semi-retragerea” din lumea muzicală. A înregistrat un album în anul 1982, intitulat All by Myself și un duet cu actorul francez Alain Delon, Thought I'd Ring You în anul 1983, care a devenit mare hit în Europa. Deși în această perioadă Bassey înregistra foarte rar, a realizat un album împreună cu London Symphony Orchestra, album care a conținut cele mai celebre piese ale sale. De asemenea, în 1987 a înregistrat un album cu teme ale filmelor cu James Bond, dar pe care nu a dorit să-l lanseze pe piață, nefiind mulțumită de calitatea acestuia. Peste cinci ani, însă, albumul a fost lansat fără acordul lui Shirley. În urma unui proces pe care Bassey l-a câștigat, copiile nevândute au fost retrase de pe piață.

În 1989 a mai scos un album, de data aceasta interpretat integral în limba spaniolă, La Mujer. Doi ani mai târziu a lansat albumul Keep the Music Playing, pentru care a adoptat un stil inspirat din operete.

Shirley Bassey alături de Tom Jones, Paul McCartney și Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, în anul 2012

Bassey a sărbătorit 50 de ani în lumea muzicală în anul 2003, odată cu lansarea discului Thank You for the Years, un alt album de succes, care a ajuns în Top 20 în Marea Britanie. Au urmat albumele Get the Party Started, în anul 2007, The Performance – doi ani mai târziu, iar în 2014 – Hello Like Before.

Mai notăm că, în anul 2000, Bassey a primit titlul de „Dame commander of the Order of the British Empire” din partea Reginei Elisabeta a II-a. În 2013, cu prilejul ceremoniei de decernare a Premiilor Oscar, participanții au ovaționat-o în picioare după ce a cântat melodia Goldfinger.

Cred că pentru încheiere nu există concluzie mai potrivită pentru strălucita carieră a lui Shirley Bassey decât consemnarea faptului că, la scară mondială, s-au vândut peste 135 de milioane de discuri cu melodiile sale.