Pe măsură ce se înmulțesc datele oficiale referitoare la bilanțul lunii aprilie, se întregește semnificativ imaginea unei treimi din anul curent, respectiv a principalelor rezultate din activitatea economico-socială la nivel național. Completând datele care privesc evoluția Produsului Intern Brut (PIB) pe resurse și utilizări cu noile informații, avem posibilitatea de a identifica tendințele, care – după toate probabilitățile – se vor manifesta cel puțin pe termen scurt.

Înainte de toate, se conturează perspectiva diminuării ritmului de creștere economică, în comparație cu perioada corespunzătoare din 2023 și chiar pe întregul an precedent. Din acest punct al analizei, se detașează net situația din industrie. Interesul față de evoluțiile din această ramură se explică, fie și numai din două motive: are cea mai mare pondere la formarea PIB (circa 20%) și influențează, printr-un evident efect propagat, stările de fapt și de spirit pe ansamblul economiei noastre naționale.

Față de primele patru luni din 2022, producția industrială s-a comprimat atât în serie brută, cât și în cea ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate cu 4,6%. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în sectorul energetic (cu 10 procente), situație care are un caracter bivalent: pe de o parte, a avut loc un proces de eficientizare a consumului, pe de altă parte, diminuarea producției în toate ramurile industriei a avut ca rezultantă alte comprimări semnificative. Bunăoară, în subramura în care se realizează cea mai mare „cantitate” de valoare adăugată, adică în industria prelucrătoare, producția s-a diminuat cu 4 procente.

Tot un caracter bivalent a avut evoluția investițiilor nete, respectiv o creștere pe ansamblu de 13,6%, în condițiile în care ponderea părților active (utilaje, echipamente etc.) s-a redus cu 2,2%. În ceea ce privește dinamica investițiilor străine directe, este de remarcat, pentru perioada ianuarie -aprilie 2023, o creștere a numărului de firme cu 4,6%, dar cu un minus de 39,3% în materie de capital social. Cele mai multe înmatriculări s-au consemnat în sectorul comercial (26,4% din total), sectorul industrial fiind, în continuare, „ocolit” de investitorii străini. La 30 aprilie a.c., funcționau în țara noastră peste 246.000 de societăți, cu participare străină la capitalul social. La aceeași dată, valoarea capitalului subscris se ridica la aproape 70 miliarde de euro.

Există și alte domenii de activitate în care diminuarea reprezintă un factor pozitiv. Avem în vedere scăderea deficitului comercial și a deficitului de cont curent al balanței de plăți cu peste 2 miliarde de euro fiecare. În perioada ianuarie-aprilie 2023 s-a inversat tendința manifestată, de regulă, în anii precedenți de creștere mai rapidă a importului, comparativ cu dinamica exportului. Desigur, deficitul se menține ridicat, însă, ritmul de creștere a exportului a fost superior celui care vizează importurile.

Este de dorit ca această tendință să se mențină și să se aprofundeze, deoarece datoria externă a crescut considerabil în intervalul de referință. Este vorba despre o majorare, în patru luni, cu 8,5 miliarde de euro. Structura datoriei externe s-a prezentat în felul următor, la 30 aprilie a.c.: datoria pe termen lung a ajuns la peste 107 miliarde de euro, în creștere cu 10 procente față de 31 decembrie 2022. În schimb, datoria externă pe termen scurt s-a redus față de același referențial cu 2,2 procente, volumul total depășind 45 de miliarde de euro. Cea mai mare pondere în totalul datoriei externe o au împrumuturile contractate de sectorul public. Deosebit de preocupantă este creșterea serviciului datoriei externe. În patru luni din acest an a fost, pe total, în sectorul public și în cel privat, de peste 12 miliarde de euro.

Desigur, tabloul general al evoluției economico-sociale pe primele patru luni din acest an este mult mai bogat și mai nuanțat, însă, principalele tendințe au fost relevate de datele pe care le-am prezentat. Se poate, deci, considera că dispunem de informațiile esențiale la nivel macro, ceea ce permite efectuarea unor analize mai aprofundate la nivel micro, astfel încât tendințele pozitive să-și prelungească „mișcarea” și să se accentueze pentru a ne apropia mai mult de perioada postcriză. Este imperativul prioritar la toate nivelurile decizionale, cu șanse reale de a se materializa prin mai buna fructificare a avantajelor comparative și competitive ale economiei noastre naționale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)