Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase – SUMAL 2.0 va deveni operațional de la 1 noiembrie; versiunea veche, folosită în paralel până la 30 ianuarie 2021
Telex » Știri 30 octombrie 2020
Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase – SUMAL 2.0 va deveni operaţional începând cu 1 noiembrie 2020, iar cei peste 100.000 de utilizatori, dintre care mai mult de jumătate sunt noi, vor putea să înceapă să opereze în acest sistem informatic, în paralel cu versiunea veche, a anunţat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), informează Agerpres. În acest context, Guvernul a decis acordarea unei perioade de graţie tuturor noilor utilizatori ai SUMAL 2.0 de a se familiariza cu noul sistem, prin extinderea obligativităţii utilizării vechii versiuni a sistemului până la 30 ianuarie 2021. Până la această dată, cele două sisteme vor funcţiona în paralel, iar utilizatorii sunt obligaţi să le folosească concomitent. După acest termen, urmărirea trasabilităţii se va realiza exclusiv prin noul SUMAL.
„Prin operaţionalizarea Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos vom reuşi, în timp real, 24 de ore din 24, să avem un management foarte clar asupra masei lemnoase. Vom şti în permanenţă cât lemn s-a tăiat din pădurile României, unde va fi dus acesta, fie în depozit, fie la terţi. În permanenţă apar provocări pe care reuşim să le soluţionăm. Factorii implicaţi au venit cu sugestii importante, astfel încât sistemul să devină operaţional. Totul s-a făcut cu paşi siguri pentru ca SUMAL 2.0 să fie eficient. Suntem deschişi la dialog şi am luat în considerare, în mod special, propunerile venite din partea celor care operează în acest sistem”, a declarat Gelu Puiu, secretar de stat pentru păduri în MMAP.
Potrivit unui comunicat al MMAP, prin modificarea Codului Silvic, promulgată la începutul lunii septembrie, apare obligativitatea deţinerii avizului de transport nu doar pentru materialul lemnos, ci şi pentru toate celelalte produse din lemn: rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn. „Această modificare introduce automat, ca utilizatori în SUMAL, zeci de mii de noi agenţi economici, care până acum nu aveau obligaţia raportării în sistem. Toate operaţiunile de ordin tehnic pentru adaptarea SUMAL 2.0 la noile prevederi din Codul Silvic au fost deja realizate”, menţionează ministerul de resort.
Noua versiune a SUMAL aduce inovaţii care ajută, pe de o parte, activitatea de combatere a tăierilor ilegale şi, totodată, simplifică munca lucrătorilor silvici din teren. Astfel, se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu acelaşi aviz. SUMAL 2.0 obligă şi la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum şi însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a sistemului este aceea că se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din ţară. În plus, cantităţile de aici vor fi actualizate automat de sistem.
SUMAL 2.0 nu va mai permite realizarea transportului dublu pe acelaşi aviz şi nici evitarea voită a înregistrării în sistem prin realizarea de transporturi multiple cu cantităţi reduse. În acest caz, transportatorii de volume mici, pentru care nu este necesar avizul de însoţire, nu vor mai avea voie să transporte, în total, mai mult de 20 mc pe an, dacă nu sunt înregistraţi în noul SUMAL ca transportatori profesionişti. Sistemul are acum capacitatea de a depista şi bloca automat astfel de practici.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național