Situația educației și formării în Europa
Numărul 43, 14-20 nov. 2017 » Lumea în care trăim
Persoanele care au doar studii de bază sunt de trei ori mai predispuse la sărăcie sau la excluziune socială decât cele cu studii superioare
Ediția din 2017 a Monitorului educației și formării al Comisiei Europene (CE), publicată la 9 noiembrie a.c., arată că sistemele naționale de învățământ devin din ce în ce mai favorabile incluziunii și mai eficiente. Cu toate acestea, publicația confirmă că nivelul de instruire al elevilor depinde în mare măsură de mediile socioeconomice din care provin, precizează CE, într-un comunicat. Ediția 2017 a documentului evidențiază faptul că, deși statele membre au înregistrat progrese în direcția atingerii majorității obiectivelor-cheie ale UE în ceea ce privește reforma învățământului și modernizarea acestuia, sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la echitate în acest domeniu.
Conform datelor analizate, această ediție relevă faptul că:
▪ persoanele care au doar studii de bază sunt de trei ori mai predispuse la sărăcie sau la excluziune socială decât cele cu studii superioare; în 2016, doar 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit o formă de învățământ secundar inferior au fost angajați;
▪ în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rata șomajului este de 16,6% pentru persoanele cu un nivel de studii de bază, respectiv de 5,1% pentru cele cu studii superioare;
▪ statutul socioeconomic determină rezultatele elevilor, astfel că 33,8% dintre cei care provin din medii defavorizate au rezultate slabe, față de doar 7,6% în cazul celor cu o situație materială mai bună;
▪ UE se îndepărtează, în realitate, de unul dintre obiectivele sale pentru 2020, și anume reducerea la 15% a procentajului de elevi în vârstă de 15 ani care obțin rezultate slabe la citire, matematică și științe; acest lucru este mai evident în cazul științelor, unde numărul celor cu rezultate slabe a crescut de la 16%, în 2012, la 20,6%, în 2015;
▪ persoanele născute în afara UE sunt deosebit de vulnerabile; astfel, în 2016, 33,9% dintre persoanele din grupa de vârstă 30-34 de ani care locuiesc în UE, dar sunt născute în afara Uniunii erau slab calificate (absolvenți de învățământ secundar inferior sau mai puțin), comparativ cu doar 14,8% dintre colegii lor născuți în UE;
▪ investițiile în învățământ s-au redresat în urma crizei financiare și au înregistrat o ușoară creștere (1% de la an la an în termeni reali) la nivelul întregii Uniuni. Aproximativ două treimi dintre statele membre au înregistrat o creștere. Patru țări au crescut investițiile cu peste 5%.
Ediția 2017 a Monitorului educației și formării al CE este cea de-a șasea a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele de educație și formare din UE, reunind o gamă largă de date. Acesta măsoară progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii celor șase obiective stabilite pentru 2020 în materie de educație și formare: 1) ponderea tinerilor (18-24 de ani) care abandonează prematur o formă de învățământ și formare ar trebui să fie sub 10%; 2) ponderea tinerilor între 30 și 34 de ani care urmează studii universitare ar trebui să fie de cel puțin 40%; 3) cel puțin 95% dintre copiii cu vârste cuprinse între 4 ani și vârsta pentru începerea educației primare ar trebui să fie integrați în sistemul de învățământ; 4) ponderea elevilor de 15 ani cu un nivel scăzut al competențelor la citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mică de 15%; 5) 82% dintre proaspeții absolvenți de învățământ secundar superior sau învățământ terțiar (20-34 de ani) care nu mai urmează nicio formă de educație sau formare să aibă un loc de muncă; 6) cel puțin 15% dintre adulți (grupa de vârstă 25-64 de ani) ar trebui să participe la programe de învățare formală sau nonformală. Monitorul analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de învățământ din Europa și prezintă politicile care le pot îmbunătăți capacitatea de reacție față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. Raportul cuprinde o comparație între țări, 28 de rapoarte de țară aprofundate, precum și o pagină web dedicată cu date și informații suplimentare.
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice