Am mai avut prilejul să consemnăm manifestări publice dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat și mai apropiat al țării noastre. Dacă ne referim, în continuare, la asemenea momente de pe agenda publică, explicația este foarte simplă; reflectă nu numai pulsul vieții cotidiene, ci și modalitățile prin care se răspunde unei veritabile „comenzi sociale”. Exemplele care fac obiectul evocărilor sunt veritabile repere pentru contemporani, mai ales în vremuri atât de dificile, precum cele pe care le traversăm în prezent.

Evenimentul de la care pornim în această cronică a actualității a avut loc la 28 aprilie a.c. sub egida Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii, Filiala București. Veterani ai aviației românești, alături de aviatori în plină activitate și de aspiranți la statutul de piloți, de parașutiști, de mecanici în domeniul aviației, s-au reunit pentru a celebra împlinirea a 90 de ani de la succesul istoric reprezentat de obținerea titlului mondial la parașutism de celebra româncă Smaranda Brăescu. Recordul care a propulsat-o la vârful elitei mondiale la parașutism a fost înregistrat la Sacramento (SUA), la 19 mai 1932. A sărit cu o parașută de fabricație românească de la înălțimea de 7.400 de metri, timp de 25 de minute. Recordul precedent aparținuse unui american care sărise cu parașuta de la 7.233 de metri.

Fascinanta viață a Smarandei Brăescu a fost marcată și de alte momente memorabile, între care primul record de traversare, cu un avion monomotor, a Mării Mediterane, respectiv parcurgerea distanței de 1.100 kilometri în 6 ore și 10 minute.

A optat, apoi, pentru „meseria” de pilot, performanțele sale recomandând-o drept un neîntrecut instructor de zbor, inclusiv pentru tinerii aviatori militari. Totodată, s-a remarcat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca membru al celebrei „Escadrile Albe”, formate din avioane sanitare. Astfel, multe vieți ale ostașilor români au fost salvate și cu ajutorul eroic al „Măndiței” (apelativul ce-i fusese atribuit de colegi).

Biografia Smarandei Brăescu s-a încheiat după parcurgerea unor ani grei, când a fost nevoită să se ascundă în cele mai ingenioase modalități, astfel încât să nu încapă pe mâinile organelor represive sub acuzația de „dușman” al regimului instaurat la 6 martie 1945. A părăsit această lume – pe care a iubit-o cu toată ființa sa – la 2 februarie 1948. Pentru cinstirea memoriei celei care a adus glorie „aripilor românești”, anul 2022 a fost proclamat, prin lege, „Anul Smaranda Brăescu”.

Evocând episoade emoționante din viața Smarandei Brăescu, președintele Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (Filiala București), comandorul Alexandru Popa, el însuși o „legendă vie” prin performanțele înregistrate ca pilot de elicoptere, a declarat că „păstrarea și cultivarea memoriei unor înaintași de excepție reprezintă un obiectiv programatic al asociației, întrucât exemplul celor care au făcut cinste «aripilor românești» reprezintă pentru noile generații de aviatori reperul de neînlocuit în propriile lor deveniri profesionale, cu deschiderea cea mai largă spre însușirea totalității valorilor condiției umane”.

În acest mod, fiecare manifestare dedicată personalităților țării noastre s-a constituit și se constituie – asemenea celei despre care am relatat – în evenimente la care, deopotrivă, organizatori și participanți dau, la rândul lor, „măsura” voinței și vocației de a urma exemplul iluștrilor înaintași.

(Copyright foto: wikipedia.org)