Conform graficului calendaristic de apariție, grafic corelat cu întregul sistem Eurostat, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat, la 11 octombrie a.c., al doilea set de date provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut al României pe trimestrul al doilea și pe ansamblul primului semestru din anul în curs. Avem de-a face cu multe tabele, dar descifrarea și interpretarea cifrelor nu prezintă niciun fel de dificultate pentru profesioniștii contabili.

Față de informațiile publicate la 5 septembrie nu sunt corecturi de substanță. O singură modificare merită, cred, să fie reținută. Raportat la perioada corespunzătoare din anul trecut, creșterea PIB a fost de 6,1% în serie brută, față de 5,9% în varianta de acum o lună. În date absolute, este vorba despre circa 13 miliarde de lei în plus. Nu este nimic neobișnuit în această modificare. În fiecare an, trimestru de trimestru, semestru de semestru, pe măsură ce datele înregistrate surprind cu o mai mare finețe tendințele de evoluție ale diferitelor componente ale produsului intern brut, atât la capitolul resurse, cât și la cel privind utilizările, se operează modificările corespunzătoare. În privința datelor definitive, reamintesc că ele vor fi publicate în Anuarul Statistic din anul... 2019. Apare de la sine înțeles că este vorba despre o perioadă relativ îndelungată pentru verificarea și răsverificarea datelor în funcție de un set obligatoriu de exigențe profesionale în materie de statistică.

Nu cred că este cazul să intru în detalii de ordin metodologic. Poate că, pentru publicul larg, format în mare majoritate de nespecialiști, toate aspectele de ordin metodologic par un fel de șaradă, însă – repet – pentru profesioniștii contabili, lucrurile sunt cât se poate de clare. Pe măsură ce se avansează în procesul de calculare a elementelor componente ale PIB se operează succesiv modificările aferente. Or, calculele sunt deosebit de laborioase.

Acestea fiind spuse, cred că putem să trecem la o scurtă analiză, pe fond, a unor aspecte majore ale procesului de creștere economică în țara noastră în anul în curs. Ceea ce este mai important se vede – cum se spune – cu ochiul liber. În 2017, România se situează pe primul loc, în întreaga Uniune Europeană, în ceea ce privește ritmul creșterii economice. Acesta este un fapt omologat la nivelul Eurostat, așa că orice discuție pe tema veridicității datelor statistice oficiale este inutilă. Până și sloganul referitor la modul în care creșterea PIB se simte în buzunarele românilor se cere reevaluat. În condițiile în care majorarea consumului final al gospodăriilor populației cu 7,4% este considerată, fără excepție, drept deosebit de înaltă de majoritatea analiștilor, devine cât se poate de clar efectul ultim al creșterii economice.

Controversele pe tema „motoarelor” creșterii economice sunt, de asemenea, lipsite de obiect. Sporul producției industriale a fost de 7,6%, deci superior celui care privește consumul final al gospodăriilor populației. În ceea ce privește industria, trebuie precizat că sporul atât de ridicat se explică și prin modificările intervenite în derularea comerțului internațional al României. În primul trimestru s-a adâncit decalajul dintre volumul importurilor și cel al exporturilor. În trimestrul al doilea, lucrurile s-au mai echilibrat: importul a sporit cu 10,8%, iar exportul, cu 10,4%. Sigur, se poate discuta îndelung pe tema exportului și importului de bunuri și servicii, asupra structurii lor, a valorii adăugate, însă tendințele conturate în al doilea trimestru al anului indică, indubitabil, o schimbare în bine. Din păcate, nu se poate spune același lucru în privința investițiilor. La capitolul formarea brută de capital fix se înregistrează un minus de 0,3% față de primul semestru al anului 2016, perioadă în care, de asemenea, procesul investițional a fost foarte lent. Aceasta continuă să fie o mare problemă în întreaga economie românească, deși volumul de activitate din construcții a sporit în trimestrul al doilea. A fost o revigorare sezonieră, ceea ce arată că avem de-a face cu o situație negativă care se perpetuează, mai ales ca o consecință a modului în care se derulează execuția bugetară. Diminuarea volumului investițiilor publice, sub impactul reducerii cheltuielilor bugetare propriu-zise și al nivelului scăzut de accesare a fondurilor europene nerambursabile, reprezintă o temă deosebit de preocupantă, la care m-am referit, pe larg, în precedentele comentarii privind „mersul economiei românești”. Aici nu este vorba despre clasica formulă privind partea plină sau partea goală a paharului, ci despre o problemă de fond, de însemnătate majoră, întrucât creșterea economică în viitor este condiționată esențial de investițiile din prezent. Așadar, comunicatul Institutului Național de Statistică ne oferă prilejul de a iniția, de a continua analize profesionale utile, ale căror concluzii, la nivel macroeconomic, sunt conturate de profesioniștii contabili prin serviciile pe care le prestează. Extinderea a ceea ce este pozitiv și diminuarea factorilor negativi reprezintă, așadar, esența imperativelor prezente și viitoare.

(Copyright foto: ismagilov / 123RF Stock Photo)