Aproape jumătate dintre români (46%) intenționează să economisească bani anul acesta, față de 33%, anul trecut, întrucât au așteptări pesimiste, arată un sondaj realizat de IRSOP, citat de Agerpres. Așteptările economice pesimiste ale populației și înclinația slabă spre consum vor tempera inflația, dar nu favorizează creșterea economiei, spun autorii studiului.

„Românii pun frână la consum. Numai 31% spun că anul trecut au cheltuit ceva mai mult decât în alți ani, 47% au cheltuit cam la fel, iar 22% mai puțin. În acest an, 41% cred că vor cheltui mai mult, 38% la fel ca anul trecut, iar 19% mai puțin. Când vorbesc despre cheltuieli, oamenii includ atât cheltuielile necesare, cât și pe cele discreționare pe care toți le facem din venitul disponibil, după ce achităm obligațiile curente. Înseamnă că atunci când cred că vor cheltui mai mult în viitor, ei presupun și o posibilitate de scumpire a vieții. De altfel, 55% cred că în 2021 cheltuielile lor necesare sau zilnice vor fi ceva mai mari, 33% se așteaptă că vor fi cam la fel și numai 10% au motive să creadă că vor fi mai mici. Frânarea consumului se vede cel mai bine la cheltuielile discreționare”, se arată în comunicat.

Astfel, 37% se gândesc pentru acest an la un concediu în țară, 32% vor să cumpere un bun de lungă durată pentru casă și 37% și-ar renova locuința. Doar 19% se gândesc la un concediu un afara țării și 8% și-au planificat să cumpere o mașină.

De asemenea, 9% dintre români vor să-și cumpere o locuință, 5% se gândesc să înceapă o afacere și 4% vor să facă un credit.

Consumul ar putea fi mai mare dacă oamenii ar avea bani mai mulți. Când veniturile cresc, ei cumpără mai multe bunuri și servicii, precum și cantități mai mari din ceea ce cumpără de obicei. Numai că majoritatea românilor nu se așteaptă ca veniturile lor să crească în 2021: 54% spun că încasările vor fi similare cu cele de anul trecut, 17% spun că vor fi mai mici, iar 27% cred că vor fi mai mari, potrivit studiului.

„Economiștii cred că gospodăriile au rămas cu bani disponibili după restricțiile de anul trecut, iar odată cu relaxarea va urma o avalanșă de cheltuieli care ar putea să aprindă inflația. Datele noastre nu confirmă această ipoteză”, spun reprezentanții IRSOP.

Prețurile contează în estimarea cheltuielilor viitoare. Dacă prețurile rămân pe loc, oamenii își pot permite să cumpere mai mult fără să renunțe la alternative. Costul oportunității este mic, spun economiștii, ceea ce încurajează cheltuielile. Dar populația nu crede că prețurile vor fi stabile.

Aproape două treimi (63%) se așteaptă că prețurile vor crește mult, iar 30% anticipează o creștere ceva mai potolită.

Când au impresia că vor plăti mai mult în viitor, oamenii ori cumpără în avans ca să bată inflația, ceea ce nu e cazul la noi pentru că veniturile sunt mici, ori reduc cheltuielile ca să se protejeze.

Când incertitudinea persistă, iar oamenii se așteaptă la stagnare sau la înrăutățirea vieții, ei răspund nu numai prin reducerea cheltuielilor discreționare, ci și prin trecerea la economisirea de protecție. În pofida crizei medicale, 33% spun că anul trecut au reușit să economisească bani, iar în anul curent aproape jumătate din români (46%) spun că au intenția să pună un ban de-o parte.

Și cum vom trăi de fapt în 2021? „Pentru cei mai mulți, îmbunătățirea vieții pare să rămână un vis. Mai mult de două treimi (69%) cred că bunăstarea se duce în jos, iar 21% se așteaptă la un nivel de viață cel mult stabil. Viitorul influențează prezentul. Cheltuielile pe care oamenii le fac azi țin cont de ce va fi mâine. Dacă anticipațiile despre prețuri, venituri și bunăstare sunt pesimiste oamenii îngustează plaja de scopuri investiționale, reduc cheltuielile la toate nivelurile de preț și încearcă să economisească mai mult. Vestea bună e că scade pericolul de inflație. Vestea mai puțin bună este că economia în ansamblu începe să sufere din lipsă de cerere”, se mai arată în studiu.

Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 810 persoane în perioada 18-28 ianuarie 2021. Eșantionul este reprezentativ pentru populația rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de eșantionare este plus/minus 3,5%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)