Șapte din zece angajați români pun bani din salariu deoparte pentru a-și asigura o plasă de siguranță, dar doar jumătate dintre ei economisesc consecvent, se arată într-un comunicat al platformei de recrutare BestJobs, citat de Agerpres. "Ultimii ani au fost marcați de crize și incertitudini, iar angajații au învățat să se adapteze la schimbare și au devenit mai calculați financiar. Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea ratei inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert", se menționează în comunicat.

Astfel, jumătate dintre angajați reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Totodată, aproximativ 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, potrivit sondajului BestJobs, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință.

De asemenea, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme. Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11%-20%, iar 16% pun deoparte 21%-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Totodată, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

"După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil", a declarat Ana Vișian, Marketing Manager la BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține un randament mai bun. În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%).

Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului.

Deși rata anuală a inflației a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)