Cele mai mari instituții de credit autohtone au identificat șase riscuri ridicate și patru riscuri moderate, iar deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne își menține poziția de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, potrivit Sondajului privind riscurile sistemice al Băncii Naționale a României (BNR), relatează Agerpres. „În România, conform Chestionarului privind riscurile sistemice, cele mai mari instituții de credit autohtone au identificat șase riscuri ridicate și patru riscuri moderate. Băncile au încadrat în categoria de riscuri sistemice ridicate următoarele elemente: deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente și riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public. Similar exercițiului anterior, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne își menține poziția de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat, fiind în continuare dificil de gestionat, dar cu o probabilitate de apariție în scădere”, se spune în document.

Conform sursei citate, nu se înregistrează modificări substanțiale privind nivelul curent al riscurilor, cu excepția riscului privind lichiditatea sectorului bancar și a riscului privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. În ambele cazuri se remarcă o scădere a probabilității de apariție, care conduce la coborârea cu două locuri în harta riscurilor a riscului de lichiditate (de pe locul șase pe locul opt) și trecerea acestuia din categoria de risc sistemic ridicat în cea de risc sistemic moderat, în timp ce riscul legislativ se menține pe locul trei în harta riscurilor.

Din punct de vedere al importanței, o altă modificare se înregistrează în cazul riscului reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, acesta coborând pe locul cinci în harta riscurilor (de pe locul patru anterior). Evaluările instituțiilor de credit se situează în aceeași direcție cu rezultatele analizelor derulate de BNR. Conform acestora din urmă, riscul sistemic privind tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, este considerat cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară, fiind singurul evaluat drept sever. În plus, riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat, așteptările fiind de stabilizare pentru următoarea perioadă.

În final, riscul privind accesul la finanțare al economiei reale se află în categoria riscurilor moderate, cu perspective de menținere constantă a nivelului de risc în următoarea perioadă.

„În primul trimestru al anului 2021, creșterea economică s-a situat la 2,9% (modificare trimestrială în termeni reali), după o contracție de 3,9% în 2020. Comisia Europeană estimează o creștere de 7,4% la sfârșitul anului, urmată de un avans de 4,9% în 2022. Spre deosebire de majoritatea statelor europene, în România spațiul fiscal de acțiune a fost limitat semnificativ de politicile din perioada de expansiune economică, iar necesitatea implementării măsurilor economice de combatere a efectelor pandemiei a determinat o adâncire a deficitului bugetar (9,7% din PIB în anul 2020), coroborată cu majorarea datoriei publice în apropierea pragului de semnal (49,9% din PIB în aprilie 2021, în creștere cu 14,6 puncte procentuale față de finele anului 2019). În acest context economic și financiar, se estimează o creștere a ratelor de nerambursare pentru creditele acordate sectorului neguvernamental; probabilitatea de nerambursare pentru perioada martie 2021 - martie 2022 fiind estimată la 4,8% pentru companiile nefinanciare”, se arată în sondaj.

În ceea ce privește riscul asociat cadrului legislativ se observă o diminuare a acestuia spre sfârșitul anului 2020. Conform instituțiilor de credit, riscurile sistemice care sunt clasate la un nivel moderat vizează: evoluțiile din piața imobiliară comercială, lichiditatea sectorului bancar, creșterea costului de finanțare și riscul climatic. Cu excepția riscului privind lichiditatea sectorului bancar, celelalte riscuri din această categorie nu înregistrează evoluții notabile de la exercițiul anterior, septembrie 2020.

La nivel european, contextul macroeconomic este caracterizat de un impact economic inegal generat de pandemia COVID-19, care a condus la o concentrare a riscurilor în unele sectoare și țări. Deși evaluările bancare din zona euro s-au îmbunătățit, rămân provocări în ceea ce privește rentabilitatea, iar instituțiile financiare din zona euro se confruntă cu expuneri materiale la riscurile legate de climă. Cu toate acestea, finanțarea durabilă poate contribui la încurajarea unei tranziții ordonate către o economie cu emisii reduse de carbon. Astfel, principalele riscuri sistemice identificate la nivel european sunt următoarele: creșterea ratelor de dobândă ce poate releva vulnerabilitățile activelor riscante, provocări în creștere în bilanțul sectorului nefinanciar, profitabilitatea bancară în scădere pe fondul expunerii ridicate la riscul de credit și creșteri suplimentare ale riscurilor de credit, de lichiditate și de durată aferente instituțiilor nebancare.

BNR menționează că analiza este realizată pe baza răspunsurilor instituțiilor de credit la Chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea dețineau 87% din activele totale ale sectorului bancar în luna decembrie 2020. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuții de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituții. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)