Sondaj PwC: Munca la distanță a crescut productivitatea, dar și cazurile de burnout, care reprezintă una dintre cauzele recordului de demisii la nivel global
Numărul 44-45, 24 nov. - 7 dec. 2021 » Lumea în care trăim
Munca la distanță și cea hibridă au crescut productivitatea pe termen scurt pentru majoritatea companiilor la nivel global, peste obiectivele stabilite, dar încrederea angajaților în angajatori a scăzut, parțial din cauza burnout-ului, pentru că mulți nu au reușit să echilibreze viața personală cu volumul de muncă, reiese din sondajul Future of Work and Skills, realizat de PwC. Aproape 60% dintre respondenți au declarat că organizația lor a avut rezultate mai bune față de obiectivele de performanță și de productivitate ale angajaților, stabilite în ultimele 12 luni, și doar 4% au avut performanțe semnificativ mai slabe. Încrederea angajaților a scăzut însă, doar 31% dintre directorii generali și de resurse umane intervievați arătând ferm că în organizația lor există un nivel ridicat de încredere între angajați și managerii lor direcți. Aproape trei sferturi (74%) dintre respondenți nu cred că oamenii pot gestiona eficient volumul de muncă și timpul personal.
„Menținerea și chiar creșterea productivității angajaților de la apariția pandemiei, în condițiile muncii de la distanță, a surprins pozitiv organizațiile care aveau inițial așteptări pesimiste. Însă pe măsură ce timpul a trecut, noul mod de lucru începe să arate și neajunsurile. Dificultatea de a gestiona în paralel munca și responsabilitățile familiale, de exemplu, lipsa interacțiunii față în față cu colegii, incertitudinea socială generată de pandemie sunt doar câțiva factori care explică valul de demisii la nivel global și atașamentul tot mai scăzut față de angajatori. Este încurajator faptul că, în sondajul actual, aproape 40% dintre lideri au spus că încrederea dintre angajați și managerii lor direcți este foarte importantă. Companiile trebuie să găsească un echilibru între modul de lucru și sănătatea oamenilor, având o abordare bazată pe date pentru a înțelege și a preveni motivele care au diminuat capacitatea de retenție a angajaților”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner la PwC România.
Raportul notează că burnout-ul a devenit în sine o epidemie, fiind recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății. Angajații obosiți și anxioși își dau demisia de la locurile de muncă în număr record în întreaga lume. Numai în SUA, 20 de milioane de oameni și-au părăsit locurile de muncă în perioada aprilie - august 2021, potrivit Biroului de Statistică a Muncii. În Marea Britanie, Biroul pentru Statistică Națională a raportat peste 1 milion de locuri de muncă vacante în august 2021.
Digitalizarea, provocare pentru companii și motiv de anxietate pentru angajați. Digitalizarea va continua să fie o preocupare pentru companii, dar și o sursă de anxietate pentru angajați, pentru că, pe de o parte, majoritatea organizațiilor nu înțeleg riscurile înlocuirii muncii umane cu tehnologia, și, de cealaltă parte, oamenii se tem pentru locurile lor de muncă.
Doar 21% dintre respondenți au susținut că pot identifica riscurile și doar un sfert le comunică clar și consecvent angajaților despre impactul automatizării și AI (inteligența artificială).
De asemenea, o treime dintre executivii intervievați spun că este foarte importantă identificarea competențelor de care organizația va avea nevoie în viitor din cauza schimbărilor tehnologice și doar 26% spun că pot face acest lucru în prezent.
În ceea ce îi privește pe angajați, companiile trebuie să comunice consecvent și să ofere oportunități de perfecționare pentru joburile viitorului, pentru a susține angajabilitatea pe termen lung a oamenilor lor.
Sondajul a fost realizat în rândul a circa 4.000 de directori generali și de HR din 28 de industrii și 26 de state.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice