Sorin Grindeanu: Infrastructura este un domeniu de importanță strategică pentru România
Telex » Știri 16 februarie, 11:12
Infrastructura este un domeniu de importanță strategică pentru România, care oferă numeroase oportunități în următoarea decadă, a declarat, joi, vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, la Forumul economic Italia - România desfășurat la Roma, relatează Agerpres. "Infrastructura a fost inclusă printre temele prioritare ale forumului, pentru că este un domeniu de importanță strategică pentru România, dar și pentru că oferă numeroase oportunități în următoarea decadă", a afirmat Grindeanu, conform traducerii asigurate de organizatori.
El a făcut o scurtă trecere în revistă a proiectelor prioritare pentru infrastructura românească din următorii 10 ani, care beneficiază de importante alocări naționale, dar și de fonduri europene de peste 13 miliarde de euro până în 2027.
"În sectorul rutier, România are de finalizat proiecte de peste 1.900 km de autostradă și drum expres pe rețeaua TEN-T până în anul 2030. Vorbim despre proiecte majore de traversare a Munților Carpați, pe axele vest-est și sud-nord, care vor lega între ele principalele nuclee urbane și economice din diferite regiuni ale României. Unul dintre acestea este Autostrada A8, cu un cost estimat de 6,5 miliarde euro, care va permite accesul facil vest-est spre al treilea cel mai mare oraș al României, Iași. (...) Nu în ultimul rând, o lucrare importantă pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere este finalizarea autostrăzii A7 - care va conecta granița cu Ucraina de București și portul Constanța", a precizat Sorin Grindeanu.
În plus, a adăugat el, România are în planul strategic proiecte pentru realizarea a 1.350 km de drum expres și variante ocolitoare.
Ministrul Transporturilor a punctat că investițiile din sectorul feroviar sunt la fel de importante și vizează noi lucrări de modernizare a rețelei în domeniu, implementarea de soluții de management al traficului, dar și achiziția de material rulant electric.
"Lucrările necesare de electrificare a căii ferate se ridică la circa 1,7 miliarde euro. (...) Nu mai puțin importantă, mai ales în contextul geopolitic actual, este modernizarea coridoarelor care asigură legătura Portului Constanța cu frontierele cu Ucraina și cu Republica Moldova în lungime de 550 km și cu o valoare estimată de 6 miliarde de euro. Și pentru că am amintit de Ucraina - autoritățile române au răspuns rapid nevoilor de modernizare a infrastructurii care a asigurat capacități de transport suplimentare pentru tranzitul cerealelor exportate din această țară", a explicat ministrul.
El a subliniat că România are o poziție strategică în procesul de reconstrucție a Ucrainei, iar porturile românești Galați și Constanța se pot converti în hub-uri logistice de bază pentru companiile implicate. "Portul Constanța, cel mai adânc port la Marea Neagră, este conectat prin Canalul Dunăre - Marea Neagră și prin legături feroviare și rutiere de granițele cu Ucraina și cu Republica Moldova. De asemenea, suntem în centrul coridoarelor multimodale care vor lega Ucraina de restul Europei, cum ar fi coridorul multimodal nord - sud ce va conecta Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee sau coridorul multimodal al Mării Negre care va uni Odesa - Reni - Constanța - Burgas", a transmis Sorin Grindeanu.
Această multitudine de proiecte, a evidențiat ministrul, reprezintă, în mod firesc, un punct de atracție atât pentru marile companii de construcții, cât și pentru operatorii internaționali mari de servicii de transport.
"Capacitatea României de a livra și a duce proiecte complexe la bun sfârșit a crescut concurența din piață. Avem o responsabilitate, atât pentru economia României, cât și pentru cea europeană, de a finaliza toate aceste proiecte la timp", a mai declarat Sorin Grindeanu.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice