S&P a redus prognoza de creștere a economiei României în acest an
Telex » Știri
18 aprilie 2022
Agenția de evaluare financiară Standard & Poor's și-a redus la jumătate prognoza de creștere pentru România în acest an, până la 2,1%, cu 2,6 puncte procentuale sub ceea ce preconiza anterior, în condițiile în care estimează că războiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei românești, informează un comunicat de presă, citat de Agerpres. În paralel, S&P și-a majorat semnificativ estimările privind rata medie anuală a inflației în România, care în 2022 ar urma să fie una de 9%, față de una de 6% cât estima în luna decembrie 2021, ca urmare a prețurilor mai mari la alimente și combustibili, ambele componente fiind agravate de conflictul din Ucraina.
Potrivit analiștilor de la S&P, efectele principale ale războiului din Ucraina asupra economiei românești vor fi sub forma unei creșteri economice mai slabe în zona euro, principalul partener comercial al României, de 3,2% față de 4,4% cât estima anterior, creșterii prețurilor la alimente, combustibili și energie, diminuării încrederii companiilor și consumatorilor precum și a investițiilor private. „În consecință, ne-am redus prognoza de creștere reală a PIB pentru România până la 2,1% în 2022, pe baza așteptatei încetiniri a exporturilor, investițiilor și consumului. Estimăm că ritmul de creștere a României va urca la 4,5% în 2023 și va rămâne la peste 4% în 2024-2025 pe fondul unei cereri și unor investiții solide din partea sectorului privat. Revenirea economiei românești în 2023-2024 va depinde de capacitatea sa de a abosorbi și a a utiliza eficient finanțarea semnificativă disponibilă în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență”, se arată în comunicatul Standard & Poor's.
În ceea ce privește deficitul guvernamental, prognoza pentru 2022 a Standard & Poor's este de 6% din PIB. Proiecțiile S&P încorporează numeroase presiuni fiscale precum creșterea cheltuielilor cu găzduirea refugiaților ucraineni și majorarea cheltuielilor cu apărarea până la aproximativ 2,5% din PIB în următorii ani. La acestea se adaugă și majorarea salariului minim cu 10%, alături de plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru gospodării, precum și schemele de sprijin pentru marii consumatori. Potrivit S&P, acest șoc pe termen scurt va amâna procesul de consolidare fiscală până în 2023, condiția fiind stabilizarea conflictului din Ucraina până la finele lui 2022.
„În pofida eforturilor atât pe partea de cheltuieli cât și de venituri, precum reducerea celui mai mare deficit de colectare de TVA din UE, ne așteptăm ca noile propuneri de cheltuieli înaintea anului electoral 2024 să conducă la atingerea țintei de deficit de 3% din PIB abia în 2025”, susține Standard & Poor's.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice