Ratingurile țărilor din Europa Centrală, care au majoritatea perspective stabile și pozitive, sunt destul de reziliente, dar modul în care noua administrație de la Washington își va pune în aplicare promisiunile din campanie ar putea să reprezinte o provocare, a apreciat agenția de evaluare financiară S&P, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Conform unor scenarii, tarifele vamale suplimentare introduse de SUA la importurile din Uniunea Europeană, precum și incertitudinea cu privire la războiul din Ucraina, ar putea afecta creșterea economică în Europa Centrală via o cerere externă mai slabă în Europa Occidentală, subliniază S&P într-un raport intitulat „Perspectivele pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est în 2025”.

Cehia, Ungaria și Slovacia sunt considerate cele mai expuse din cauza legăturilor puternice cu sectorul auto din Germania. Polonia, cea mai mare economie din regiune, este posibil să fie mai puțin afectată grație dependenței mai mici de exporturi și unei economii mai diversificate.

„Ratingurile sunt destul de reziliente. Scenariile noastre de bază ar putea fi testate de modul în care noua administrație americană își va pune în aplicare promisiunile din campania electorală”, a declarat Karen Vartapetov, principalul analist pentru regiunile CEE și CIS de la S&P.

„Consecințele indirecte ale slăbiciunilor din Europa avansată, inclusiv Germania, ar putea fi substanțiale. Scenariul de bază arată că ratingurile vor fi reziliente, dar incertitudinile la adresa scenariului de bază s-au majorat”, a adăugat Vartapetov.

În cazul României, Vartapetov a apreciat că un mediu politic mai fragmentat va complica eforturile de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE, de aproximativ 8% din PIB, pe care România vrea să îl scadă într-un interval de șapte ani.

„Așa cum am văzut în unele țări, coalițiile guvernamentale fragmentate riscă să ducă la politici fiscale relaxate. Conform scenariului nostru de bază, ne așteptăm la o consolidare treptată pe termen mediu, sprijinită de o prognoză de creștere rezonabilă și eforturilor pe partea de politici dar rămân riscuri la adresa scenariului de bază. România are un istoric de performanțe fiscale mai slabe decât țintele", a spus Vartapetov.

Potrivit analistului S&P, dacă cererea internă a Germaniei va rezista, exporturile Poloniei ar urma să nu sufere la fel de mult ca cele ale altor state din Europa Centrală, precum Ungaria și Cehia, ale căror exporturi sunt orientate mai puternic spre sectorul auto.

În plus, Polonia are și cel mai mare procent din PIB alocat pentru apărare din NATO, ceea ce înseamnă că este posibil să nu fie vizată de apelurile lansate de președintele ales Donald Trump privind majorarea cheltuielilor cu apărare.

„Polonia este mai bine poziționată, atât politic, cât și economic, pentru orice va decide noua administrație Trump vis a vis de Europa. Va fi afectată dacă vom ajunge în situația unor complicații comerciale, dar mai puțin decât alte țări”, a apreciat președintele Camerei de comerț americane din Polonia, Tony Housh.

Pe ansamblu, însă, Vartapetov a spus că S&P are o viziune constructivă cu privire la perspectiva de creștere a Europei Centrale, în absența unor șocuri externe substanțiale sau a unei escaladări majore a tensiunilor comerciale mondiale, care ar deraia traiectoria de creștere a Europei și a lumii.

„În scenariul nostru de bază, CEE va rămâne una dintre regiunile cu cel mai puternic ritm de creștere din lume și, în pofida tuturor provocărilor demografice, vorbim despre performanțe de creștere rezonabile pe termen mediu”, a precizat Vartapetov. Potrivit S&P, ritmul de creștere economică în Europa Centrală va accelera la 2,8% anul viitor, de la 2% în acest an, pe fondul îmbunătățirii cheltuielilor consumatorilor și investițiilor, susținute de fondurile europene.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)