Spațiul și timpul
Numărul 18-19, 2-15 august 2016 » La început a fost cuvântul...
Tot mai frecvent, în ultimul timp (și ca urmare a evenimentelor recente), auzim formula „România și Europa”, uneori adaptată la decizii ale autorităților de la Bruxelles, „România și Uniunea Europeană”. Nu este greu de sesizat că introducerea conjuncției „și” determină o separare netă între cei doi termeni spațiali, țara noastră și continentul în care se află. Or, aici avem de-a face cu un raport clar între parte și întreg. România a fost și este un stat european, dacă putem spune astfel, get-beget. Utilizarea formulelor menționate încalcă nu numai amintitul raport, ci și setul de principii, de criterii statuate prin actele constitutive ale Uniunii Europene și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Adică, mai pe scurt, se contestă, fie și numai involuntar, o serie de drepturi fundamentale rezultate din documentele respective, mai ales dreptul de coparticipant la decizii.
Exprimarea eronată are și efecte de ordin psihologic, inducând, uneori, sentimentul de inferioritate, de dependență, de marginalizare, de împăcare cu poziția de periferie a UE, a Europei, în ansamblu, nu numai sub aspect strict geografic, ci și politic, economic și social. Prin urmare, accentuarea faptului că România este parte organică a continentului, a comunității reprezentate de Uniunea Europeană devine absolut necesară, în primul rând, din punctul de vedere al interesului național, ceea ce impune, firește, renunțarea la formule care faptic, logic și semantic ar atesta contrariul.
La o altă scară, dar în aceeași ordine de idei, întâlnim formula „Capitala și țara” ori variantele acesteia, „în București și în țară” sau „în țară și în Capitală”. Circulă și expresii cu o doză semnificativă de gravitate prin care substantivul „țară” este alăturat, odată cu nelipsita conjuncție „și”, unor regiuni istorice, de pildă Transilvania sau Banatul.
Este, cred, de prisos să se mai reamintească aici faptul că Bucureștiul (ori Bucureștii, după unele păreri) reprezintă o parte integrantă din țara noastră, că noțiunea de „țară” include „întreg teritoriul național”, că entitățile administrativ-teritoriale sunt forme de organizare a statului unitar, independent și suveran numit ROMÂNIA. Chiar dacă ne confruntăm cu formule adânc încetățenite în limbajul cotidian, se impune minimul efort de a renunța la tot ceea ce dăunează unei comunicări corecte, nu numai sub aspect lingvistic, ci și în ceea ce privește eficiența comunicării noastre, cea de toate zilele, pe întreaga arie de sensuri, înțelesuri și mesaje. (T.B.)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice