Speranța de viață sănătoasă în România – 59,6 ani pentru femei și 59,2 ani pentru bărbați
Telex » Știri
8 aprilie 2020
România este sub media Uniunii Europene când vine vorba de speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să trăiască fără probleme de sănătate, dar se situează peste alte state membre, precum Austria, Finlanda sau Slovenia, arată datele publicate de Eurostat, informează Agerpres. Conform acestor date, în anul 2018, speranţa de viaţă sănătoasă în UE era de 64,2 ani pentru femei şi de 63,7 ani pentru bărbaţi. În cazul României, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi.
În rândul statelor membre, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani), urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani), în timp ce în cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani).
Numărul de ani pe care o persoană este aşteptată să îi trăiască fără probleme de sănătate era mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi în 19 de state membre, iar în cinci din aceste ţări diferenţa era mai mare de doi ani: Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. În schimb, în şapte state membre, speranţa de viaţă sănătoasă este mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor. Cele mai mari diferenţe se înregistrau în Olanda (3,9 ani), Danemarca (3,4 ani) şi Finlanda (3,1 ani).
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național