Card Cadou Edenred - oferă un cadou personalizat la ocazii speciale
Starea Uniunii 2017: cu vântul în pânze!

Starea Uniunii 2017: cu vântul în pânze!

Numărul 36, 19-25 sept. 2017  »  Document

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a pronunțat, la 13 septembrie a.c., în fața membrilor Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii 2017, în care și-a prezentat prioritățile pentru anul următor și viziunea asupra modului în care ar putea evolua Uniunea Europeană până în 2025. Președintele CE a prezentat o foaie de parcurs pentru o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai democratică.

Discursul lui Jean-Claude Juncker în Parlamentul European a fost însoțit de adoptarea unor inițiative concrete ale Comisiei Europene în materie de comerț, verificare prealabilă a investițiilor, securitate cibernetică, date și democrație, transpunând imediat cuvintele în fapte.

DISCURSUL PREȘEDINTELUI JEAN-CLAUDE JUNCKER PRIVIND Starea Uniunii 2017
INTRODUCERE – AVEM VÂNTUL ÎN PÂNZE
Domnule președinte, stimați deputați în Parlamentul European,
Când m-am aflat în fața dumneavoastră anul trecut, am avut de rostit un discurs ceva mai ușor.
Era clar pentru toată lumea că Uniunea noastră nu era într-o situație bună,
Europa fusese greu încercată de un an care ne-a zdruncinat chiar din temelie.
Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său.
În această situație am propus să rămânem uniți, am propus o agendă pozitivă pentru a contribui la crearea – așa cum spuneam anul trecut – a unei Europe care protejează, capacitează și apără.
În ultimele douăsprezece luni, Parlamentul European a contribuit la punerea în practică a acestei agende. Și continuăm să facem progrese zi de zi: nu mai târziu de noaptea trecută ați făcut eforturi pentru a ajunge la un acord privind instrumentele de apărare comercială și dublarea capacității noastre europene de investiții.
Doresc, de asemenea, să le mulțumesc celor 27 de lideri ai statelor noastre membre. La doar câteva zile după discursul meu de anul trecut, aceștia au salutat, în cadrul summitului lor de la Bratislava, agenda pe care am prezentat-o și au ales, astfel, calea unității. Au ales să se mobilizeze în jurul obiectivului nostru comun.
Împreună, am arătat că Europa poate răspunde nevoilor cetățenilor, când și unde este necesar.
De atunci, ritmul s-a accelerat încet, dar sigur.
A ajutat și faptul că perspectiva economică a evoluat în favoarea noastră.
Ne aflăm în prezent în al cincilea an al redresării economice, care a devenit realitate, în cele din urmă, în fiecare stat membru.
În ultimii doi ani, creșterea economică din Uniunea Europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite. În prezent, nivelul acestei creșteri se situează la peste 2 % pentru Uniune în ansamblu și la 2,2% pentru zona euro.
Ratele șomajului au atins nivelul cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Până acum, în cursul acestui mandat s-au creat aproape 8 milioane de locuri de muncă. În prezent, sunt încadrate în muncă 235 de milioane de persoane, o cifră-record în UE.
Comisia Europeană nu își poate asuma tot meritul pentru acest lucru, deși, dacă s-ar fi pierdut 8 milioane de locuri de muncă, sunt convins că noi am fi purtat vina.
Însă instituțiile europene au contribuit la schimbarea în bine a situației.
Ne putem asuma meritul pentru Planul european de investiții, care a generat până acum investiții în valoare de 225 de miliarde euro. Prin acest plan s-au acordat împrumuturi unui număr de peste 445.000 de întreprinderi mici și de peste 270 de proiecte de infrastructură.
Ne putem asuma meritul pentru faptul că, datorită unor măsuri ferme, băncile europene dispun din nou de capitalul necesar pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor, astfel încât acestea să poată să se dezvolte și să creeze locuri de muncă.
Și ne putem asuma meritul pentru scăderea deficitului public de la 6,6% la 1,6%, scădere ce se datorează aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere. Cerem disciplină bugetară, dar avem grijă să nu împiedicăm creșterea, ceea ce funcționează, de fapt, foarte bine în întreaga Uniune – în pofida criticilor.
La zece ani de la declanșarea crizei, economia Europei cunoaște, în fine, un reviriment.
Și, odată cu ea, și încrederea noastră.
Liderii UE-27, Parlamentul și Comisia readuc Europa în Uniune, împreună aducem uniunea înapoi în Uniune.
Anul acesta i-am văzut pe toți cei 27 de lideri urcând colina Capitoliului din Roma, unul câte unul, pentru a-și reînnoi angajamentul unul față de celălalt și față de Uniune.
Toate acestea mă fac să cred că Europa are din nou vântul în pânze.
Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va rămâne așa pentru totdeauna.
Haideți să profităm de dinamica actuală și să prindem vântul în pânze!
Pentru aceasta, trebuie să facem două lucruri:
În primul rând, ar trebui să păstrăm traiectoria stabilită anul trecut. Avem la dispoziție încă 16 luni în care se pot realiza progrese reale de către Parlament, Consiliu și Comisie. Trebuie să folosim acest timp pentru a termina ceea ce am început la Bratislava și a realiza obiectivele de pe agenda noastră pozitivă.
În al doilea rând, ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. Așa cum scria Mark Twain, peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.
PĂSTRAREA TRAIECTORIEI
Domnule președinte, stimați deputați,
Privind către viitor, nu ne putem abate de la traiectoria stabilită.
Am stabilit să realizăm o uniune a energiei, o uniune a securității, o uniune a piețelor de capital, o uniune bancară și o piață unică digitală. Împreună am parcurs deja un drum lung.
După cum poate confirma Parlamentul, Comisia a prezentat deja 80% dintre propunerile promise la începutul mandatului. Acum trebuie să colaborăm pentru a transpune propunerile în legislație, iar legislația în practică.
Ca întotdeauna, va exista un anumit grad de concesii reciproce. Propunerile Comisiei de reformare a sistemului nostru comun de azil și de consolidare a normelor privind detașarea lucrătorilor au provocat controverse. Dacă vrem să obținem un rezultat bun, va fi nevoie ca toate părțile să se apropie. Doresc să vă spun astăzi: atât timp cât rezultatul final este cel potrivit pentru Uniune și este echitabil pentru toate statele membre, Comisia va fi dispusă să ajungă la un compromis.
Acum suntem pregătiți să depunem restul de 20% dintre inițiative până în mai 2018.
Azi-dimineață, le-am trimis președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, și prim-ministrului Jüri Ratas o scrisoare de intenție în care am prezentat prioritățile pentru anul următor.
Nu voi enumera aici toate propunerile noastre, dar aș dori să menționez cinci dintre ele, care sunt deosebit de importante.
În primul rând, doresc să ne consolidăm agenda comercială europeană.
Da, Europa este deschisă pentru comerț, dar trebuie să existe reciprocitate, și anume să obținem ceea ce oferim.
Comerțul nu este ceva abstract. Comerțul înseamnă locuri de muncă și crearea de noi oportunități pentru întreprinderile europene, fie ele mari sau mici. Fiecare miliard de euro în plus provenit din exporturi sprijină 14.000 de noi locuri de muncă în Europa.
Comerțul înseamnă exportarea standardelor noastre, fie că este vorba de standarde sociale sau de mediu, ori de cerințe în materie de protecția datelor sau de siguranță alimentară.
Europa a fost mereu un loc atractiv pentru a face afaceri,
dar în ultimul an parteneri din întreaga lume bat la ușa noastră dornici să încheie acorduri comerciale cu noi.
Cu ajutorul Parlamentului European, tocmai am ajuns la un acord comercial cu Canada, care se va aplica provizoriu începând de săptămâna viitoare. Avem un acord politic cu Japonia privind un nou parteneriat economic. Până la sfârșitul anului avem șanse mari să se întâmple același lucru cu Mexicul și cu țările din America de Sud,
iar astăzi propunem să deschidem negocieri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.
Îmi doresc ca toate aceste acorduri să fie finalizate până la sfârșitul mandatului și îmi doresc ca negocierile să se desfășoare într-o transparență deplină.
Comerțul deschis trebuie să meargă mână în mână cu un proces deschis de elaborare a politicilor.
Parlamentul European va avea ultimul cuvânt în cazul tuturor acordurilor comerciale, iar membrii săi, la fel ca membrii parlamentelor naționale și regionale, trebuie să fie informați pe deplin chiar din prima zi a negocierilor. Comisia se va asigura că așa vor sta lucrurile.
De acum înainte, Comisia va publica integral toate proiectele de mandate de negociere pe care le propunem Consiliului.
Cetățenii au dreptul să știe ce propune Comisia. A trecut vremea lipsei de transparență. A trecut vremea zvonurilor și a punerii permanente la îndoială a motivelor Comisiei.
Invit Consiliul să facă același lucru atunci când adoptă mandatele finale de negociere.
Permiteți-mi să spun o dată pentru totdeauna: nu suntem naivi în ceea ce privește politica noastră de liber schimb.
Europa trebuie să își apere întotdeauna interesele strategice
și de aceea astăzi propunem un nou cadru al UE de examinare a investițiilor. În cazul în care o întreprindere străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura noastră energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență și în urma unui control și a unei dezbateri. Este o responsabilitate politică să știm ce se întâmplă în ograda proprie, astfel încât să ne putem proteja securitatea colectivă, dacă este necesar.
În al doilea rând, vreau ca industria noastră să devină mai puternică și mai competitivă.
Acest lucru este valabil în special pentru industria noastră prelucrătoare și cei 32 de milioane de lucrători care constituie coloana sa vertebrală. Ei fabrică produsele de clasă mondială care ne asigură avantajul competitiv, cum ar fi autovehiculele.
Sunt mândru de industria europeană a autovehiculelor, dar sunt șocat atunci când consumatorii sunt înșelați cu bună-știință. Fac apel, așadar, la industria autovehiculelor să își corecteze practicile și să îndrepte lucrurile. În loc să caute lacune normative, membrii săi ar trebui să investească în autovehiculele ecologice ale viitorului.
Noua Strategie privind politica industrială pe care o prezentăm astăzi va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider la nivel mondial în materie de inovare, digitizare și decarbonizare.
În al treilea rând, îmi doresc ca Europa să fie lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Anul trecut, prin Acordul de la Paris, ratificat și de Parlament, am stabilit regulile jocului la nivel mondial. Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa va avea grijă ca planeta noastră să redevină ceea ce a fost. Este patrimoniul comun al întregii umanități.
În scurt timp, Comisia va prezenta propuneri pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor.
A patra prioritate pentru anul următor: trebuie să îi protejăm mai bine pe cetățenii europeni în era digitală.
În ultimii trei ani am făcut progrese în ceea ce privește protejarea siguranței cetățenilor europeni în mediul online. Noile norme propuse de Comisie ne vor proteja proprietatea intelectuală, diversitatea culturală și datele cu caracter personal. Am intensificat lupta împotriva propagandei teroriste și a radicalizării online, dar Europa tot nu este bine echipată în ceea ce privește atacurile cibernetice.
Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democrațiilor și a economiilor decât puștile și tancurile. Numai anul trecut au avut loc zilnic peste 4.000 de atacuri de șantaj digital și 80% dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică.
Atacurile cibernetice nu au granițe și nimeni nu este imun la ele. Acesta este motivul pentru care, tot astăzi, Comisia propune noi instrumente, inclusiv o Agenție Europeană pentru Securitate Cibernetică, care să ne ajute să ne apărăm împotriva unor astfel de atacuri.
În al cincilea rând, migrația va rămâne pe radarul nostru.
În ciuda dezbaterilor și a controverselor din jurul acestui subiect, am reușit să facem progrese solide – deși insuficiente, recunosc – în numeroase domenii.
În prezent, protejăm frontierele externe ale Europei cu mai multă eficacitate. Peste 1.700 de agenți din cadrul noii Poliții de frontieră și gărzi de coastă la nivel european îi ajută în prezent pe cei 100.000 de agenți naționali de poliție de frontieră în operațiunile de patrulare desfășurate, de exemplu, în Grecia, Italia, Bulgaria și Spania. Avem frontiere comune, dar protecția lor nu poate fi lăsată doar pe seama statelor membre care, prin poziția lor geografică, se situează în prima linie. Frontierele comune și protecția comună trebuie să meargă mână în mână.
Am reușit să punem capăt fluxurilor neregulamentare de migranți, care au fost o sursă de mare îngrijorare pentru multe persoane. Am redus sosirile neregulamentare pe țărmul de est al Mării Mediterane cu 97% datorită acordului pe care l-am încheiat cu Turcia, iar vara aceasta am reușit să asigurăm un control sporit asupra rutei central-mediteraneene, numărul de sosiri din luna august fiind cu 81% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.
În acest mod am redus drastic pierderile de vieți omenești în Marea Mediterană. În mod tragic, în cursul acestui an au murit aproape 2.500 de persoane. Nu voi accepta niciodată ca oamenii să fie lăsați să se înece în mare.
Nu pot vorbi despre migrație fără a mulțumi din inimă Italiei pentru activitatea sa neobosită și generoasă. În această vară, Comisia a colaborat din nou strâns cu prim­-ministrul Paolo Gentiloni și guvernul său pentru îmbunătățirea situației, în special prin instruirea pazei de coastă libiene. Vom acorda în continuare Italiei un sprijin financiar și operativ puternic, deoarece Italia salvează onoarea Europei în Marea Mediterană.
De asemenea, trebuie să îmbunătățim de urgență condițiile de trai ale migranților în Libia. Sunt revoltat de condițiile inumane din centrele de detenție sau de primire. Europa are o responsabilitate colectivă, iar Comisia va colabora cu Organizația Națiunilor Unite pentru a pune capăt acestei situații scandaloase care nu mai poate dura.
Deși mă întristează să văd că solidaritatea nu este manifestată în mod egal de toate statele membre ale UE, Europa în ansamblu a continuat să dea dovadă de solidaritate. Doar anul trecut, statele membre ale UE au relocat sau au acordat azil unui număr de peste 720.000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Statele Unite, Canada și Australia luate împreună. Contrar spuselor unora, Europa nu este și nu trebuie să devină niciodată o fortăreață. Europa este și trebuie să rămână continentul solidarității unde se pot refugia cei care fug din calea persecuției.
Sunt deosebit de mândru de tinerii europeni care s-au oferit să predea cursuri de limbi străine refugiaților sirieni și de celelalte mii de tineri care fac parte din noul nostru Corp european de solidaritate. Ei dau viață principiului solidarității europene.
Acum însă trebuie să ne dublăm eforturile. Până la sfârșitul lunii, Comisia va prezenta o nouă serie de propuneri, cu accent pe returnări, solidaritatea cu Africa și deschiderea unor căi legale de migrație.
În ceea ce privește returnările: persoanele care nu au drept de ședere în Europa trebuie să fie returnate în țările lor de origine. În condițiile în care sunt returnați numai 36% dintre migranții aflați în situație neregulamentară, este clar că trebuie să ne intensificăm eforturile în mod semnificativ. Numai astfel Europa va putea să dea dovadă de solidaritate cu refugiații care au nevoie reală de protecție.
Solidaritatea nu se poate manifesta exclusiv în interiorul Europei. De asemenea, trebuie să fim solidari cu Africa, un continent nobil și tânăr, leagănul umanității. Fondul nostru fiduciar UE-Africa, în valoare de 2,7 miliarde euro, creează oportunități de muncă pe întregul continent. Bugetul UE a avansat cea mai mare parte a fondurilor, dar toate statele noastre membre au contribuit împreună doar cu 150 de milioane EUR. În prezent, fondul își atinge limitele. Suntem conștienți de pericolele legate de lipsa de finanțare – în 2015, când Programul alimentar mondial al ONU a rămas fără fonduri, numeroși migranți s-au îndreptat spre Europa. Fac apel la toate statele membre să își îndeplinească angajamentele și să se asigure că Fondul fiduciar pentru Africa nu are aceeași soartă.
De asemenea, vom depune eforturi pentru a deschide căi legale de migrație. Migrația neregulamentară va înceta numai dacă va exista o alternativă reală la călătoriile periculoase.Am relocat aproape 22 000 de refugiați din Turcia, Iordania și Liban. Sprijin apelul Înaltului Comisar al ONU, Grandi, de a reloca alți 40 000 de refugiați din Libia și din țările învecinate.
În același timp, migrația legală este o necesitate pentru Europa, deoarece populația sa îmbătrânește. Prin urmare, Comisia a făcut propuneri pentru a facilita accesul migranților calificați, care pot ajunge în Europa prin intermediul unei cărți albastre. Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru sprijinul său și fac apel să se ajungă rapid la un acord ambițios cu privire la acest subiect important.
IEȘIREA ÎN LARG
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor,
Stimați deputați,
Am menționat doar câteva dintre inițiativele pe care ar trebui să le realizăm în următoarele 16 luni. Dar acestea nu vor fi suficiente pentru a recâștiga inimile și susținerea cetățenilor europeni.
Acum este momentul să trasăm direcția pentru viitor.
În luna martie, Comisia a prezentat Cartea albă privind viitorul Europei, cu cinci scenarii care descriu cum ar putea arăta Europa în 2025. Aceste scenarii au fost discutate, analizate în detaliu și chiar parțial desființate, ceea ce este un lucru pozitiv – ele au fost concepute exact în acest scop. Am dorit să lanseze un proces în care cetățenii europeni să își stabilească singuri drumul și viitorul,
deoarece viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret, ci trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg. Parlamentul a contribuit activ, prin intermediul celor trei rezoluții ambițioase referitoare la viitorul Europei, precum și prin participarea dumneavoastră la multe dintre cele peste 2 000 de evenimente publice organizate de Comisie începând din luna martie.
Este timpul să tragem primele concluzii ale acestei dezbateri. Este timpul să trecem de la reflecție la acțiune, de la dezbatere la decizie.
Aș vrea să vă prezint astăzi opinia mea: propriul meu „scenariu numărul șase”, dacă doriți.
Acest scenariu se bazează pe decenii de experiență directă. Am trăit și am lucrat pentru proiectul european toată viața. Am trăit vremuri bune și vremuri grele.
M-am aflat de mai multe părți ale mesei: în calitate de ministru, de prim-ministru, de președinte al Eurogrupului, iar acum de președinte al Comisiei. Am fost prezent la Maastricht, la Amsterdam, la Nisa și la Lisabona, fiind martor la evoluția și extinderea Uniunii.
Am luptat întotdeauna pentru Europa. De mai multe ori am suferit alături de Europa și din cauza ei, iar de câteva ori, chiar mi-am pierdut speranța pentru ea.
Însă, la bine și la greu, nu am încetat niciodată să iubesc Europa.
Însă iubirea fără suferință e rară.
Iubesc Europa deoarece Europa și Uniunea Europeană au realizat ceva unic în această lume fragilă: pace în interiorul și în afara Europei. Prosperitate pentru mulți, chiar dacă încă nu pentru toți.
Trebuie să ne amintim de acest lucru în cursul Anului european al patrimoniului cultural. 2018 trebuie să fie o celebrare a diversității culturale.
O UNIUNE A VALORILOR
Valorile noastre îndeplinesc rolul de busolă care ne ghidează.
Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori.
În scenariul meu numărul șase, există trei principii pe care trebuie să se bazeze întotdeauna Uniunea noastră: libertatea, egalitatea și statul de drept. 

Europa este în primul rând o uniune a libertății. Libertatea față de tipul de oprimare și dictatură pe care continentul nostru îl cunoaște prea bine – din păcate nimeni mai bine decât Europa Centrală și de Est. Libertatea de a ne exprima opinia, în calitate de cetățean și în calitate de jurnalist – o libertate pe care, mult prea des, o considerăm de la sine înțeleasă. Acestea sunt libertățile pe care s-a clădit Uniunea noastră. Însă libertatea nu pică din cer, trebuie cucerită, în Europa și în tot restul lumii. 

În al doilea rând, Europa trebuie să fie o uniune a egalității.
Egalitate între membrii săi, indiferent dacă sunt mari sau mici, din est sau din vest, din nord sau din sud.
Să fie clar, Europa se întinde de la Vigo la Varna. Din Spania până în Bulgaria.
De la est la vest: Europa trebuie să respire cu ambii plămâni. În caz contrar, continentul nostru se va sufoca.
Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. Copiii din România și cei din Italia trebuie să beneficieze de același acces la vaccinuri împotriva rujeolei ca și copiii din orice altă parte a Europei. Fără „dacă”, fără „dar”. Prin urmare, colaborăm cu toate statele membre pentru a sprijini acțiunile naționale de vaccinare. În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.
Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista lucrători de categoria a doua. Lucrătorii ar trebui să primească același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc. De aceea, Comisia a propus noi norme privind detașarea lucrătorilor. Ar trebui să ne asigurăm că toate normele UE referitoare la mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod corect, simplu și eficace de către un nou organism european de inspecție și de asigurare a respectării legii. Pare absurd să avem o autoritate bancară care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de oautoritate comună în domeniul forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe piața noastră unică. Vom crea o astfel de autoritate.
Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua. Nu voi accepta ca în unele părți ale Europei să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Slovacii nu merită mai puțin pește în batoanele lor de pește, nici ungurii mai puțină carne în preparatele lor, nici cehii mai puțină cacao în ciocolata lor. Legislația UE interzice deja astfel de practici. Acum trebuie să conferim autorităților naționale competențe mai largi pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea. 
În al treilea rând, Europa a înlocuit forța celui puternic cu forța legii.
Statul de drept înseamnă că dreptul și justiția sunt susținute de un sistem judiciar independent.
Acceptarea și respectarea unei hotărâri judecătorești definitive înseamnă a face parte dintr-o Uniune bazată pe statul de drept. Statele membre au conferit competența supremă Curții de Justiție a Uniunii Europene. Hotărârile Curții trebuie să fie respectate de toți. Nerespectarea lor sau subminarea independenței instanțelor naționale înseamnă a-i deposeda pe cetățeni de drepturile lor fundamentale.
În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opțional, este o obligație.
Uniunea noastră nu este un stat, dar este o comunitate de drept.
O UNIUNE MAI UNITĂ
Stimați deputați,
Aceste trei principii trebuie să reprezinte fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.
Atunci când vorbim despre viitorul nostru, știu din experiență că răspunsul la preocupările cetățenilor nu constă în noi tratate și noi instituții. Acestea sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop, nici mai mult, nici mai puțin. Înseamnă poate ceva pentru noi aici, la Strasbourg și la Bruxelles, dar nu înseamnă mare lucru pentru nimeni altcineva.
Reformele instituționale mă interesează doar dacă duc la o eficiență sporită în Uniunea noastră.
În loc să ne ascundem după solicitări de modificare a tratatului – care este, oricum, inevitabilă – trebuie mai întâi să ne schimbăm mentalitatea potrivit căreia, pentru ca unii să câștige, alții trebuie să piardă.
Democrația înseamnă compromis, iar grație compromisului potrivit, toată lumea câștigă. O Uniune mai unită ar trebui să considere compromisul nu ca ceva negativ, ci ca arta armonizării diferențelor. Democrația nu poate funcționa fără compromisuri, Europa nu poate funcționa fără compromisuri. Această abordare ar trebui să caracterizeze mereu colaborarea dintre Parlament, Consiliu și Comisie.
O Uniune mai unită trebuie, de asemenea, să includă toate părțile.
Dacă dorim să întărim protecția frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație pentru Bulgaria și România. De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen odată ce va îndeplini toate criteriile.
Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul nostru, atunci aceasta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său. Toate statele membre, cu excepția a două dintre ele, trebuie și au dreptul să se alăture zonei euro de îndată ce îndeplinesc toate condițiile.
Statele membre care doresc să adopte moneda euro ar trebui să poată face acest lucru. Propun, așadar, să creăm un instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.
Dacă dorim ca băncile să funcționeze în temeiul acelorași norme și să fie supravegheate în același mod pe întreg continentul, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la uniunea bancară. Finalizarea uniunii bancare este o chestiune urgentă. Trebuie să reducem riscurile rămase în sistemele bancare ale unora dintre statele noastre membre. Uniunea bancară poate funcționa doar dacă reducerea riscurilor merge mână în mână cu partajarea lor. După cum bine știți, acest lucru poate fi realizat doar dacă sunt îndeplinite condițiile propuse de Comisie în noiembrie 2015. Pentru a avea acces la un sistem comun de asigurare a depozitelor, trebuie mai întâi să-ți faci temele.
Dacă dorim să evităm fragmentarea socială și dumpingul social în Europa, atunci statele membre ar trebui să ajungă la un acord cu privire la pilonul european al drepturilor sociale, cât mai curând posibil și cel târziu la summitul de la Göteborg din luna noiembrie. Sistemele sociale naționale vor rămâne diverse și distincte o perioadă lungă de timp, dar, cel puțin, ar trebui să lucrăm la o uniune a standardelor sociale europene în cadrul căreia să avem o înțelegere comună a ceea ce este echitabil din punct de vedere social.
Europa nu poate funcționa dacă ignoră lucrătorii.
Dacă dorim mai multă stabilitate în vecinătatea noastră,trebuie să le oferim o perspectivă credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest.
Este clar că nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul mandatului actualei Comisii și actualului Parlament. Nicio țară candidată nu este pregătită deocamdată. Dar ulterior Uniunea Europeană va avea mai mult de 27 de membri. Țările candidate la aderare trebuie să acorde o prioritate maximă statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale.
Prin urmare, aderarea Turciei la UE este exclusă în viitorul previzibil.
De câtva timp, Turcia s-a îndepărtat cu pași foarte mari de Uniunea Europeană.
Locul ziariștilor este în camerele de știri, nu în închisoare. Ei întruchipează libertatea de expresie.
Astăzi adresez următorul apel celor aflați la putere în Turcia: eliberați-ne jurnaliștii! Și nu doar pe jurnaliști. Nu ne mai insultați statele membre comparându-le liderii cu fasciștii și naziștii. Europa este un continent format din democrații mature. Insultele creează blocaje. Uneori am impresia că Turcia creează intenționat aceste blocaje, ca să poată da vina pe Europa pentru orice problemă legată de negocierile de aderare.
În ceea ce ne privește, vom sta mereu cu brațele deschise spre mărețul popor turc și spre cei care sunt gata să coopereze cu noi pe baza valorilor noastre.
O UNIUNE MAI PUTERNICĂ
Stimați deputați,
Uniunea noastră trebuie, de asemenea, să devină mai puternică.
Îmi doresc o piață unică mai puternică.

În cazul chestiunilor importante legate de piața unică, îmi doresc ca deciziile să fie adoptate în cadrul Consiliul mai des și mai ușor prin votul cu majoritate calificată – cu implicarea egală a Parlamentului European. Și nu este nevoie de modificarea tratatelor în acest scop. În tratatele actuale există așa-numitele „clauze pasarelă” care ne permit să trecem de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite domenii – dacă toți șefii de stat și de guvern sunt de acord să facă acest  lucru.

Susțin cu putere trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile în ceea ce privește baza fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea echitabilă a industriei digitale și taxa pe tranzacțiile financiare. Europa trebuie să poată acționa mai rapid și mai decisiv.

Îmi doresc o uniune economică și monetară mai puternică.
Zona euro este mai rezilientă acum decât în anii trecuți. Dispunem acum de Mecanismul european de stabilitate (MES). Consider că MES ar trebui acum să se transforme treptat într-un Fond monetar european, ferm ancorat în Uniunea noastră. Comisia va prezenta propuneri concrete în acest sens în luna decembrie.
Cred că avem nevoie de un ministru european al economiei și finanțelor: un ministru european care să promoveze și să susțină reformele structurale în statele noastre membre. Acesta se poate baza pe activitatea pe care Comisia o desfășoară din 2015 împreună cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale. Noul ministru ar trebui să coordoneze toate instrumentele financiare ale UE care pot fi utilizate atunci când un stat membru intră în recesiune sau este afectat de o criză fundamentală.
Nu fac apel la crearea acestei noi funcții doar de dragul de a o crea. Fac apel la eficiență. Comisarul pentru afaceri economice și financiare – care ar trebui să fie, în mod ideal, și unul dintre vicepreședinți – ar trebui să își asume rolul de ministru al economiei și finanțelor, care ar trebui să prezideze și Eurogrupul.
Ministrul european al economiei și finanțelor trebuie să răspundă în fața Parlamentului European.
Nu avem nevoie de structuri paralele. Nu avem nevoie de un buget al zonei euro, ci de o linie bugetară solidă pentru zona euro în bugetul UE.
De asemenea, nu susțin ideea de a avea un parlament separat pentru zona euro.
Parlamentul zonei euro este Parlamentul European. 
Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să fie mai puternică și în lupta împotriva terorismului. În ultimii trei ani, am făcut progrese reale, dar încă nu avem mijloacele necesare pentru a acționa rapid în cazul amenințărilor teroriste transfrontaliere.
Din acest motiv, solicit înființarea unei unități europene de informații care să asigure că datele privind teroriștii și luptătorii străini sunt partajate automat între serviciile de informații și cu poliția.
Consider, de asemenea, că există argumente puternice pentru a încredința noului Parchet European sarcina de a urmări penal infracțiunile teroriste transfrontaliere. 
Îmi doresc ca Uniunea să devină un actor mai puternic pe plan mondial. Ca să avem un cuvânt mai greu de spus în lume, trebuie să putem adopta mai rapid deciziile de politică externă. Din acest motiv, doresc ca statele membre să examineze ce decizii de politică externă pot trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată. Tratatul prevede deja acest lucru, dacă toate statele membre sunt de acord să acționeze astfel.
Și mai doresc, de asemenea, să facem mai multe eforturi în domeniul apărării. Un nou Fond european de apărare este în curs de instituire, împreună cu o cooperare structurată permanentă în domeniul apărării. Până în 2025 avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării în toată puterea cuvântului. Noi avem nevoie de ea, iar NATO o dorește.
În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, doresc ca Uniunea noastră să se axeze mai mult pe lucrurile care contează, plecând de la munca pe care Comisia a depus-o deja. Nu ar trebui să ne amestecăm în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni reglementând fiecare aspect. Ar trebui să ne implicăm considerabil în chestiunile majore. Nu ar trebui să intervenim cu o serie de noi inițiative sau să căutăm competențe tot mai mari. Ar trebui să dăm înapoi competențele statelor membre acolo unde este cazul.
Acesta este motivul pentru care actuala Comisie s-a implicat considerabil în chestiunile majore și mai puțin în cele minore, prezentând mai puțin de 25 de inițiative noi pe an, în timp ce Comisiile precedente propuneau peste 100. Am redat înapoi unele competențe în cazurile în care este mai logic ca guvernele naționale să se ocupe de aspectele respective. Mulțumită activității excelente a comisarului Vestager, am delegat 90 % dintre deciziile privind ajutoarele de stat la nivel regional sau local.
Pentru a termina munca pe care am început-o, voi institui un grup de lucru privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care, începând din această lună, va examina foarte critic toate domeniile de politică pentru a ne asigura că acționăm numai acolo unde contribuția UE are o valoare adăugată. Grupul de lucru va fi condus de prim-vicepreședintele Frans Timmermans, care are multă experiență în ceea ce privește mai buna reglementare. Grupul de lucru Timmermans, care ar trebui să includă și deputați din Parlamentul European, precum și membri ai parlamentelor naționale, ar trebui să prezinte un raport privind activitatea sa peste un an.
O UNIUNE MAI DEMOCRATICĂ
Stimați deputați,
Domnule președinte,
Uniunea noastră trebuie să facă un salt înainte democratic.
Aș dori ca partidele politice să își înceapă campaniile pentru viitoarele alegeri mult mai devreme decât în trecut. Prea des, alegerile europene au însemnat doar suma campaniilor naționale. Democrația europeană merită mai mult.
Astăzi, Comisia propune noi norme privind finanțarea partidelor și a fundațiilor politice. Nu ar trebui să umplem vistieria extremiștilor antieuropeni. Ar trebui să oferim partidelor europene mijloacele pentru a se organiza mai bine.
Susțin ideea de a avea liste transnaționale, deși sunt conștient că mulți dintre dumneavoastră o dezaprobați. Grație unor astfel de liste, alegerile pentru Parlamentul European ar avea un caracter mai european și mai democratic.
Cred, de asemenea, că, în lunile care vor urma, ar trebui să implicăm mai mult în lucrările privind viitorul Europei parlamentele naționale și societatea civilă de la nivel național, regional și local. În ultimii trei ani, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori. De asemenea, au participat la peste 300 de dialoguri interactive cu cetățenii în peste 80 de orașe din 27 de state membre.Dar putem face și mai mult. Prin urmare, îmi exprim sprijinul față de inițiativa președintelui Macron de a organiza convenții democratice în toată Europa în 2018.
În ceea ce mă privește, pe măsură ce ritmul dezbaterii se va intensifica, în 2018 voi acorda o atenție deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, țări care își vor sărbători anul viitor cea de a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună, care include aceste patru țări - Europa nu ar fi întreagă fără ele.
Necesitatea de a consolida democrația are implicații și pentru Comisia Europeană. Astăzi trimit Parlamentului European un nou Cod de conduită pentru comisari. Noul cod precizează în primul rând că aceștia pot candida la alegerile pentru Parlamentul European în aceleași condiții ca oricine. Noul cod conține, desigur, cerințe mai stricte de integritate pentru comisari, atât în timpul, cât și după încheierea mandatului lor.
Dacă doriți să întăriți democrația europeană, atunci nu puteți da înapoi progresul democratic determinat de introducerea candidaților cap de listă – „Spitzenkandidaten”.
Sunt convins că viitorului președinte îi va prinde foarte bine experiența unică de a-și face campanie în toate colțurile frumosului nostru continent.. Ca să înțeleagă provocările funcției sale și diversitatea statelor noastre membre, ar trebui ca viitorul președinte să se fi întâlnit cu cetățenii și la primăria din Helsinki, și în piețele din Atena. Din experiența mea personală de desfășurare a unei astfel de campanii, pot spune că te face mai modest, dar te și întărește în timpul mandatului. În plus, poți sta în fața celorlalți lideri din Consiliul European cu încrederea că și tu ai fost ales, la fel ca și ei. Acesta este un lucru bun pentru echilibrul Uniunii noastre.
Mai multă democrație înseamnă mai multă eficiență. Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European.
Nu am nimic împotriva bunului meu prieten, Donald Tusk, cu care am colaborat minunat în ultimii trei ani. Această propunere nu este îndreptată împotriva lui Donald sau împotriva mea.
Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă nava ar fi condusă de un singur căpitan.
Un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.
FOAIA NOASTRĂ DE PARCURS
Stimați deputați,
Viziunea pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pe care v-o supun atenției astăzi combină practic elemente din toate cele cinci scenarii prezentate în luna martie.
Viitorul nostru nu poate rămâne la stadiul de scenariu, de schiță, de idee printre multe altele.
Trebuie să pregătim de astăzi Uniunea de mâine.
Azi-dimineață am trimis președintelui Tajani, președintelui Tusk, precum și țărilor care dețin Președinția prin rotație a Consiliului, din prezent și până în martie 2019, o foaie de parcurs în care este prezentată direcția în care ar trebui să ne îndreptăm.
Un element important vor fi planurile pe care Comisia le va prezenta în mai 2018, referitoare la modul în care viitorul buget al UE poate fi pe măsura ambiției noastre și poate garanta că ne vom îndeplini toate promisiunile.
La data de 29 martie 2019, Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană. Va fi un moment foarte trist și tragic și îl vom regreta mereu. Dar trebuie să respectăm voința poporului britanic.
La 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de membri. Sugerez să ne pregătim bine pentru acest moment, atât în rândul celor 27, cât și în cadrul instituțiilor europene.
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc doar câteva săptămâni mai târziu, în mai 2019. Europenii au întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la urne cu o înțelegere clară a modului în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.
Din acest motiv, adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul și vechiul oraș Sibiu, sau Hermannstadt, așa cum îi știu eu numele. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.
Speranța mea este că, pe 30 martie 2019, europenii se vor găsi într-o Uniune în care ne apărăm cu toții valorile și în care toate statele membre respectă cu fermitate statul de drept. În care apartenența la zona euro, uniunea bancară și spațiul Schengen a devenit normă pentru toate statele membre. În care am reconsolidat fundațiile uniunii noastre economice și monetare, astfel încât să ne putem apăra moneda unică în vremuri și bune și rele, fără a fi nevoie să recurgem la ajutor extern. În care piața noastră unică va asigura un tratament mai echitabil atât al lucrătorilor din est, cât și al celor din vest. În care am ajuns la un acord asupra unui pilon solid de standarde sociale. În care profiturile vor fi impozitate acolo unde sunt realizate. În care nu mai există breșe pe care să le poată exploata teroriștii. În care am căzut de acord cu privire la o adevărată Uniune Europeană a Apărării. În care un singur președinte conduce activitatea Comisiei și a Consiliului European, fiind ales în urma unei campanii electorale democratice desfășurate în întreaga Europă.
Dacă, la 30 martie 2019, cetățenii noștri se vor găsi într-o astfel de Uniune, atunci aceștia ar trebui să fie în măsură să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, câteva săptămâni mai târziu, cu convingerea fermă că Uniunea noastră este în serviciul lor.
CONCLUZII
Stimați deputați,
Europa nu a fost concepută ca să stea pe loc, așa ceva nu trebuie să se întâmple niciodată.
Helmut Kohl și Jacques Delors m-au învățat că Europa avansează numai dacă este îndrăzneață. Piața unică, spațiul Schengen și moneda unică, toate au fost considerate irealizabile, până au fost puse în practică. Și totuși aceste trei proiecte ambițioase au devenit realitate.
Unii sunt de părere că ar trebui să nu punem în pericol echilibrul navei tocmai acum când lucrurile au început să meargă mai bine,
însă nu este momentul să fim excesiv de precauți.
Am început să reparăm acoperișul. Dar trebuie să încheiem lucrarea acum, când este soare și cât mai este soare.
Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță – va fi prea târziu.
Să dezlegăm așadar parâmele,
să ne îndepărtăm de port
și să prindem în pânze vântul prielnic! 



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.
Sunt de acord
Mai multe detalii