Comisia Europeană a publicat tabloul de bord din 2022 privind ajutoarele de stat, care se referă la cheltuielile aferente ajutoarelor de stat în 2021, document care arată contribuția importantă a politicii privind ajutoarele de stat, care le-a permis statelor membre să sprijine în continuare întreprinderile în contextul economic dificil generat de pandemia COVID-19, menținând, în același timp, condiții de concurență echitabile pe piața unică, relatează Agerpres. Potrivit Executivului comunitar, în 2021, statele membre au cheltuit aproximativ 335 de miliarde de euro în cadrul măsurilor de ajutor de stat pentru toate obiectivele, cu excepția celor pentru căile ferate și serviciile de interes economic general. Rezultatele arată că aproximativ 57% din acest sprijin (aproximativ 191 de miliarde euro) a ajutat întreprinderile grav afectate de pandemia COVID-19 să rămână viabile.

"Tabloul de bord privind ajutoarele de stat (publicat luni, n.r.) arată că, și în 2021, statele membre au continuat să mobilizeze un volum masiv de sprijin pentru a menține pe linia de plutire întreprinderile puternic afectate de criza provocată de pandemie. Din aceste date reiese că măsurile temporare adoptate au fost proporționale și necesare, în concordanță cu prejudiciul economic suferit în timpul crizei", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Raportul Executivului comunitar arată că statele membre au alocat 334,54 miliarde euro, aproximativ 2,3% din PIB-ul lor combinat pe 2021, către ajutoare de stat pentru toate obiectivele, cu excepția ajutoarelor pentru căile ferate și serviciile de interes economic general. Cheltuielile totale pentru măsurile legate de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 au ajuns la 190,65 miliarde euro (aproximativ 57% din totalul cheltuielilor destinate ajutoarelor de stat), în timp ce sprijinul public pentru alte măsuri nelegate de pandemia COVID-19 a fost de 143,89 miliarde euro (aproximativ 43% din totalul cheltuielilor).

În comparație cu 2020, în 2021 cheltuielile statelor membre în materie de ajutoare de stat au scăzut cu 1,9% după ajustarea efectuată pentru a ține cont de inflație (6,17 miliarde euro). Mai precis, cheltuielile legate de criza provocată de pandemia COVID-19 au crescut cu 4,7% în prețuri constante (8,6 miliarde euro), iar sprijinul pentru alte măsuri a scăzut cu 1,7% (2,43 miliarde euro).

În ceea ce privește cheltuielile cu ajutoarele de stat în contextul pandemiei COVID-19, Malta și Grecia sunt statele membre cu cea mai mare pondere a cheltuielilor aferente ajutoarelor de stat în contextul pandemiei COVID-19 în raport cu PIB-ul lor național din 2021 (2,48% și, respectiv, 2,46%), urmate de Austria (2,1%), Slovenia (2%), Letonia și Slovacia (ambele au acordat 1,9 % din PIB-ul lor) și Germania (1,8%). Suedia (0,21%) și Belgia (0,22%) sunt statele membre care au cheltuit cel mai puțin în termeni relativi, urmate de Estonia și Irlanda (0,4% fiecare).

În ceea ce privește cheltuielile aferente ajutoarelor de stat pentru obiective nelegate de criza provocată de coronavirus, statele membre ale UE-27 au consacrat 143,89 miliarde euro pentru ajutoarele de stat destinate altor măsuri care nu sunt legate de pandemia COVID-19, ceea ce reprezintă 0,99% din PIB-ul UE-27 din 2021 și 43% din totalul cheltuielilor. Aceasta reprezintă o scădere față de cifrele din 2020, în timp ce variația medie anuală înregistrată în perioada 2015-2020 a rămas întotdeauna pozitivă. Această evoluție pare să indice că, în 2021, în condițiile în care criza provocată de pandemia COVID-19 a continuat, fiind astfel necesar să se prelungească acordarea măsurilor de ajutor în acest context specific, statele membre și-au redus lejer cheltuielile destinate obiectivelor nelegate de criză.

La fel ca în anii precedenți, în 2021 protecția mediului și economiile de energie sunt obiectivele de politică (nelegate de criză) pentru care statele membre au cheltuit cel mai mult (69 de miliarde euro). Cercetarea și dezvoltarea, inclusiv inovarea, au devenit al doilea obiectiv pentru care statele membre au cheltuit cel mai mult (18,77 miliarde euro, o creștere cu 6,48 miliarde euro față de 2020), urmate de dezvoltarea regională (14,21 miliarde euro).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)