Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat cinci texte-cheie din planul UE privind clima, ajungând în special la un acord cu privire la fondurile destinate să ajute consumatorii să amortizeze impactul extinderii pieței certificatelor de poluare la automobile și locuințe, informează AFP, preluată de Agerpres. Reuniți la Luxemburg, miniștrii Mediului din statele UE și-au definitivat poziția lor comună cu privire la obiectivul de încetare a comercializării de noi autoturisme echipate cu motoare termice din 2035, la repartizarea eforturilor climatice între state și impunerea de ținte pentru utilizarea pădurilor ca rezervoare de carbon, înaintea discuțiilor cu Parlamentul European în vederea finalizării acestor texte.

Însă propunerea referitoare la un „fond social pentru climă”, o altă componentă-cheie a planului prezentat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, a fost cea care a făcut obiectul unor negocieri îndelungate, amenințând să blocheze acordul cu privire la celelalte texte din pachet.

Planul european prevede obligarea furnizorilor de carburanți și combustibili utilizați la încălzirea locuințelor să achiziționeze, de pe noua piață a certificatelor de poluare, cotele care acoperă emisiile lor de CO2, așa cum este cazul în prezent pentru furnizorii de electricitate și anumite industrii.

Preocupat de creșterea costurilor pentru micile întreprinderi și gospodăriile cele mai vulnerabile, Bruxelles-ul a propus un „fond social” alimentat de veniturile generate de noua piață a certificatelor de poluare, extinsă la „locuințe și transport rutier”, pentru a compensa impactul creșterii prețurilor, via ajutoare directe „temporare” și finanțarea lucrărilor care să le permită reducerea consumului de energie.

Chiar dacă erau de acord asupra principiului unui fond social, cele 27 de state membre UE aveau opinii diferite cu privire la mărimea fondului. Bruxelles-ul viza o sumă de 72,2 miliarde de euro pentru 2025-2032, mult prea mare în opinia statelor considerate drept adepte ale austerității (Germania, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda).

Berlinul a propus reducerea părții din veniturile generate de noua piață a certificatelor de poluare care va fi alocată fondului social, coborând suma la 20 de miliarde de euro, pentru ca o parte mai importantă din aceste venituri să meargă la bugetele naționale. La final, Germania și-a revizuit propunerea până la 48 de miliarde de euro.

În schimb, numeroase state membre din sudul și estul Europei au considerat că fondul social este insuficient. Franța, țara care deține în prezent președinția rotativă a UE, a reușit să convingă majoritatea statelor membre să accepte o soluție de compromis pentru un fond social în valoare de 59 de miliarde de euro și pentru o perioadă mai restrânsă (2027-2032), redirecționând spre fondul social venituri de 11,5 miliarde de euro generate de piața certificatelor de poluare și care inițial erau destinat fondului european de inovare.

Această strategie a permis creșterea nivelului fondului social fără a afecta veniturile din piața certificatelor de poluare care vor reveni statelor, o linie roșie pentru țările austere.

Cu toate acestea, acordul nu a convins Polonia care a denunțat ceea ce a numit „decizii care riscă să afecteze sprijinul populației pentru planul climatic”. La rândul său, Letonia s-a declarat îngrijorată de un „fond social prea mic, incapabil să răspundă la provocările apărute” și speră că acesta va fi majorat cu ocazia negocierilor viitoare cu Parlamentul European.

De asemenea, statele membre au căzut miercuri de acord să elimine progresiv cotele gratuite de certificate de poluare acordate anumitor sectoare industriale, în timp ce cotele gratuite alocate companiilor aeriene vor fi eliminate până în 2027. În sfârșit, statele membre au aprobat includerea transportului maritim în piața certificatelor de poluare, însă cu excepții pentru cursele în serviciul public și pentru legăturile cu micile insule.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)