Romanian Business Leaders (RBL), organizația care reunește cei mai importanți antreprenori și manageri de top din țara noastră, a lansat săptămâna trecută programul Antreprenorești – Adoptă un sat!, care își propune să sprijine prin strategii de dezvoltare satul românesc, în contextul în care – potrivit datelor RBL – anual, 80.000 de români, echivalentul a 24 de comune, își părăsesc satele pentru un trai mai bun în afara țării.

„Proiectul Antreprenorești – Adoptă un sat încearcă să stopeze exodul populației din mediul rural și să valorifice satul românesc. (...) Încercăm să apropiem cele două Românii, cea integrată în Uniunea Europeană, de dinăuntru cercului carpatic, cu cea de dincolo de cercul carpatic, fără investiții, fără viitor pentru tineri. (...) Grupul de lucru care va dezvolta acest proiect va lucra numai pe bază de voluntariat și va încerca să apropie comunitățile rurale din mediul urban”, a declarat, cu prilejul evenimentului de lansare, președintele Fundației Romanian Business Leaders, Mihai Marcu.

Programul prevede că pentru perioada 2017-2020 zece comune selectate prin concurs vor beneficia de planuri strategice de dezvoltare care vor fi elaborate de RBL. Prima etapă a proiectului va debuta la 14 iunie la Pitești, unde vor participa gospodari și reprezentanți din 30 de comunități din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și Vâlcea. La sfârșitul procesului de selecție din 2016, patru comune din județele Argeș, Prahova, Buzău, Teleorman, Dâmbovița, Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Tulcea, Olt, Gorj, Constanța, Galați, Vrancea, Vâlcea și Dolj vor beneficia de planuri de dezvoltare pentru perioada 2017-2020, susținute de RBL și de partenerii săi. Planurile vor include de la direcții de finanțare, consultanță juridică, consultanță de marketing și management la organizarea de schimburi de experiență între sate, facilitarea de piețe de desfacere și programe de educație pentru conștientizarea și valorificarea resurselor.

„Procesul nostru are mai multe etape: preselecția, cunoașterea celor interesați, selecția preliminară, turul comunităților ajunse în această etapă și selecția finală. Criteriile care vor sta la baza selecției sunt: proximitatea față de București – ca liderii din RBL și partenerii de proiect să poată ajunge ușor, curba demografică – vom merge către acele comune în care numărul tinerilor este în media demografică a țării, potențialul economic local și, nu în ultimul rând, interesul liderilor locali”, a precizat Felix Daniliuc, director general Raiffeisen Leasing, membru în Consiliul Director al RBL și voluntar în programul Antreprenorești. Celelalte șase comune vor fi selectate anul viitor.

„Vom lucra împreună cu reprezentanții autorităților locale și centrale pentru a găsi soluțiile cele mai bune de implicare a tinerilor în activități de tip antreprenorial. Aceste activități nu trebuie să vizeze doar afacerile de tip agro, ci și pe cele din turism și din domenii conexe. Am încercat să selectăm comune cu peste 3.000 de locuitori, care să aibă mulți copii care să trăiască în România după ce își termină studiile. Vom încerca ca aceștia să devină viitori antreprenori în mediul rural”, a mai precizat Mihai Marcu.

La inițierea acestui program s-a ținut cont și de o serie de statistici guvernamentale. Astfel, reprezentanții RBL au precizat că, potrivit unei analize a BNR, dacă cei 2,5 milioane de români emigranți ar fi lucrat în țară, impactul lor în PIB ar fi fost de 50 de miliarde de lei. Alte informații apreciate drept relevante de care au ținut cont coordonatorii programului sunt: 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală aprobat; cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal și nu au asigurări medicale; doar 1% dintre fermierii români sunt membri ai unei asociații (față de peste 50% media UE și peste 90% în statele cele mai dezvoltate); lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii, iar dobânzile practicate sunt prohibitive (cei mai mici și săraci producători din România plătesc cele mai mari dobânzi pentru credite operaționale); segmentul de ferme medii, între 10 și 100 de hectare, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii europene, are o pondere de doar 1,8% ca număr și 12,3% din totalul suprafețe agricole naționale; agricultura românească s-a restructurat lent și nesemnificativ. Media suprafeței exploatate agricol a crescut în zece ani cu doar 0,35 ha (de la 3,1 ha în 2002 la 3,45 ha în 2010). (Al.R.)