Tendința de reducere a producției de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creșterii dependenței de importuri și implicit a securității energetice naționale, este de părere Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG). Potrivit unui comunicat al FPPG, citat de Agerpres, un studiu privind impozitarea specifică a producției de gaze naturale offshore din România, realizat de PwC România pentru FPPG, semnalează că, în contextul creșterii prețului gazelor naturale, rata de impozitare efectivă specifică producției offshore din România a ajuns la 51% din venituri în anul 2021, reprezentând mai mult decât dublarea acesteia și de 10 ori mai mult decât media europeană din anul 2020.

Totodată, cercetarea semnalează că, în ultimul an, statul a colectat jumătate din veniturile realizate din producția de gaze naturale offshore doar prin intermediul redevențelor și impozitului pe veniturile suplimentare.

Mai mult, în trimestrul 4 al anului 2021, rata efectivă de impozitare a gazelor naturale offshore a ajuns la 78% din venituri. Astfel, sectorul producției de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuții la bugetul stat, asigurând astfel mai mult decât securitatea energetică a țării în această perioadă.

„Între anii 2013 - 2021, doar impozitele suplimentare asupra producției de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili. Chiar și așa, în lipsa modificării Legii offshore, în vederea asigurării stabilității și competitivității regimului fiscal, decizia de investiție în resursele din Marea Neagră va continua să fie amânată, cu impact major asupra sectorului energetic din România și implicit asupra economiei”, susțin autorii cercetării.

Mai mult, în baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge primul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, în contextul închiderii zăcământului Groningen din Olanda și tranziției energetice.

„Acest studiu poate fi privit ca un argument suplimentar pentru o decizie care să vină în favoarea sectorului energetic românesc. Tendința de reducere a producției de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creșterii dependenței de importuri și implicit a securității energetice naționale”, a afirmat Cătălin Niță.

La rândul său, coordonatoarea studiului, Andreea Mitiriță, Partener servicii fiscale la PwC România, precizează că a observat, în urma analizei, cum creșterea accelerată a prețului gazelor naturale, din ultima jumătate a anului 2021, corelată cu specificitatea impozitării producției de gaze naturale din România a condus la o povară fiscală semnificativă.

Totodată, studiul concluzionează că amânarea investițiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce la o serie de provocări pentru România, printre care creșterea dependenței de importurile de gaze naturale (până la 53% în anul 2030) cu implicații asupra securității energetice și deficitului de cont curent.

Amânarea investițiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce și la pierderea avantajului competitiv asociat deținerii resurselor de gaze naturale offshore și implicit a beneficiilor determinate de exploatarea acestora, respectiv aport la PIB prin locuri de muncă create și antrenarea altor investiții.

De asemenea, printre alte provocările menționate în studiu sunt: pierderea încasărilor bugetare din taxele și impozitele asociate acestor investiții, estimate la aproximativ 5 miliarde lei în medie anual, precum și pierderea oportunității de a utiliza această resursă în procesul tranziției energetice, în contextul în care gazele naturale vor fi considerate combustibil de tranziție.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)