Studiu: Antreprenorii români lucrează, în medie, cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă
Numărul 11, 7-13 iunie 2016 » Cariere. Drumul spre performanță
Antreprenorii de startup sunt mai pesimiști decât cei maturi în privința mentalităților referitoare la antreprenoriat – aceasta este una dintre principalele concluzii desprinse din cumularea rezultatelor Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, și ale Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016, realizat de EY România în colaborare cu Impact Hub. Aceleași studii relevă că cei mai mulți antreprenori, indiferent de vechimea sau dimensiunea afacerii, dedică afacerii lor 10 ore în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România (potrivit unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână).
Precizăm că Barometrul antreprenoriatului românesc analizează răspunsurile a 350 de oameni de afaceri. Dintre aceștia, 73% depășesc ca vârstă 40 de ani și doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparație, cei mai mulți dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 se află în intervalul de vârstă 25-35 de ani. Dimensiunile afacerilor celor două categorii de antreprenori diferă de asemenea. 45% dintre respondenții Barometrului antreprenoriatului românesc conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane euro, față de 89% dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup, a căror cifră de afaceri este de sub 100.000 euro.
Antreprenorii tineri sunt mai pasionați de networking. Cele două studii relevă că, deși participă la evenimente de networking, antreprenorii maturi nu o fac în aceeași măsură ca antreprenorii de startup. 64% dintre antreprenorii de startup participă la cel puțin un astfel de eveniment într-o săptămână, față de 53% dintre antreprenorii maturi.
Antreprenorii de startup, mai pesimiști decât cei maturi. Deși antreprenorii de startup sunt mai tineri decât cei cu afaceri mature, 66% dintre ei situându-se în intervalul de vârstă 25-35 de ani, față de 73% respondenți ai Barometrului antreprenoriatului românesc 2016 care au peste 40 de ani, tinerii antreprenori sunt mai pesimiști în privința culturii antreprenoriale din România. Astfel, 60% dintre antreprenorii de startup cred că mentalitățile românești nu sunt pro-antreprenori, comparativ cu 50% dintre antreprenorii maturi care consideră că mentalitățile sunt pro-antreprenori.
Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român. Rezultatele comparative ale celor două studii evidențiază că 41% dintre antreprenorii maturi sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar ponderile sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business. La fel de mulți (20%) indică faptul că nu au un antreprenor care să îi inspire. Dintre antreprenorii străini, Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri maturi respondenți. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui, pe primul loc situându-l pe Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal. (Al.R.)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național