România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va concentra pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie, conform unui studiu lansat de experții de la Factory 4.0 și Frames, informează Agerpres. Aceștia semnalează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din Produsul Intern Brut, cu un plus de circa 50 de miliarde de euro la PIB.

Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiții străine, pe forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, mai menționează studiul. „Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și al măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare”, arată datele studiului.

Potrivit experților, această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, al crizei de pe piața resurselor umane.

„Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forța de muncă au trecut, iar perspectivele demografice indică o accentuare a problemelor din piața HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competențelor digitale, automatizarea și digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecințe economice negative”, a declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, conform unui comunicat. Potrivit aceleiași surse, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.

Studiul arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou. „Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială”, arată studiul.

Potrivit experților, focusul pe digitalizare și automatizarea producției ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste un milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare. Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia urmând să fie obligați să utilizeze aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

„Marea șansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generație, similară cu cea existentă în țări precum Olanda, Norvegia și Suedia. În aceste condiții, beneficiind și de un capital uman semnificativ, avem șansa de a ne apropia rapid de performanța țărilor bogate (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în momentul de față.

În prezent, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol. Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate, se mai menționează în comunicat.

Autorii studiului relevă că procesul de digitalizare și automatizare a economiei românești va fi influențat și de modul în care autoritățile vor implementa reformele din sectorul public. „Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administrația românească, de la serviciile de taxe și impozite către firme și populație, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esențială în actualul context și sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor din toamnă, să prioritizeze acest demers”, afirmă experții.

Beneficiile vor fi multiple. Astfel, potrivit analizei, în primul rând, va fi eficientizată relația dintre cetățeni, firme și stat, iar pe de altă parte, economia subterană se va diminua, un factor esențial în depășirea crizei economice. „Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE”, arată analiza.

Potrivit experților, dincolo de digitalizarea administrației, este nevoie ca statul să prioritizeze educația digitală a românilor, să organizeze prin ANOFM programe de recalificate și training adaptate noilor realități economice.

Cursurile de pregătire și, în general, digitalizarea activităților din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condițiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forță de muncă neexploatată. „Dezvoltarea unor soluții flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorități, este un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forței de muncă inactive în economie și să genereze un potențial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea șansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activități, iar efectele se vor vedea în creșterea activității economice, în dezvoltarea unor noi piețe de produse și servicii”, mai arată analiza.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)