Studiu: Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și cele legate de locul de muncă, în contextul COVID-19
Numărul 21-22, 2-15 iunie 2020 » Roza vânturilor
Analiza delimitează patru profiluri ale consumatorilor: cumpărătorii responsabili din punct de vedere social; consumatorii care își fac provizii; vânătorii de chilipiruri; consumatorii comozi
Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentru sănătatea familiei (62%) și pentru bunăstarea fizică (48%). De asemenea, studiul evidențiază apariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatorii europeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre ei sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Tendințele europene sunt în linie cu cele globale, sănătatea familiei (65%) și bunăstarea fizică (54%) fiind principalele preocupări indicate și de respondenții la nivel global, urmate la distanță mare de problemele legate de situația financiară. Astfel, 43% dintre consumatorii la nivel global iau în calcul amânarea cumpărăturilor costisitoare și 41% dintre aceștia sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 15.000 de respondenți din 15 țări, dintre care șapte state europene – Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda și Spania –, în a doua jumătate a lunii mai a.c.
Potrivit studiului, consumatorii din Spania sunt cei mai îngrijorați cu privire la sănătatea familiei lor (76%), urmați de cei din Franța (72%) și Irlanda (65%). În același timp, aceste trei țări se numără printre cele mai preocupate de bunăstarea fizică – Spania (70%), Franța și Irlanda (50%). La polul opus, Olanda este mai relaxată în privința problemelor legate de sănătatea familiei (43%) și bunăstare (32%). În ceea ce privește frica de a-și pierde locul de muncă, respondenții spanioli simt cea mai mare presiune (59%), urmați de italieni (45%) și britanici (38%). „Influențate de anxietate, mentalitatea și comportamentul consumatorilor s-au schimbat și au intrat într-o nouă normalitate în timpul pandemiei de COVID-19, pe măsură ce oamenii și-au reajustat prioritățile. Fără îndoială, aceste schimbări au fost alimentate și de restricțiile anunțate de autorități, care au avut un impact asupra comerțului cu amănuntul încă de la începutul epidemiei. În contextul în care țara noastră beneficiază de servicii de internet de calitate, românii au fost mai înclinați spre cumpărături în mediul virtual, așa cum arată creșterea vânzărilor raportate de marii retaileri online”, a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.
Analiza relevă că un sfert dintre consumatorii europeni intenționează să cheltuiască mai mult pe alimente și 21% dintre aceștia pe bunuri de uz casnic în următoarele patru săptămâni, irlandezii și italienii fiind cei mai interesați de aceste categorii de bunuri. Chiar și în contextul îngrijorării pentru sănătate și siguranță, europenii încă preferă să facă cumpărături în mediul offline, având în vedere că mai mult de jumătate dintre aceștia intenționează să meargă în magazine pentru a cumpăra alimente (72%) și bunuri de uz casnic (74%). De asemenea, în contextul în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, consumatorii intenționează să cheltuiască mai mult pe servicii de internet și comunicații mobile, în principal în Olanda (17%), Spania (13%) și Germania (11%). În plus, pentru bunuri mai degrabă discreționare, cum ar fi mâncarea de la restaurant și cea comandată acasă, studiul subliniază că 26% dintre respondenții europeni vor să cheltuiască mai puțin.
În baza analizei comportamentului de consum, studiul delimitează patru profiluri ale consumatorilor. Profilul european predominant este cel al cumpărătorului responsabil din punct de vedere social (peste 45%), care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe. Consumatorul care își face provizii, adică acela care intenționează să-și facă rezerve de produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate, este regăsit în principal în rândul italienilor (43%), britanicilor (41%) și irlandezilor (39%). Vânătorii de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, se regăsesc în principal în Germania (47%) și Marea Britanie (46%). Consumatorii comozi, numeroși în Irlanda, Marea Britanie (46%) și în Spania (41%), sunt cei care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate.
De asemenea, studiul subliniază că, în contextul actual, intenția europenilor de a economisi bani în următoarele patru săptămâni este, în medie, zero. Țările care se confruntă cu un nivel mai mic de îngrijorare pentru problemele financiare, precum Olanda, ai cărei locuitori sunt cel mai puțin preocupați de plățile pe care urmează să le facă (21%) sau de amânarea cumpărăturilor costisitoare (33%), sunt mai înclinate către economisire (18% dintre olandezi).
Studiul Deloitte State of Consumer Tracker este realizat în baza unor chestionare aplicate bilunar în Australia, Canada, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Spania și Statele Unite, folosind chestionare online.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial