94% dintre angajați consideră dezvoltarea competențelor și recalificarea ca fiind fundamentale pentru a face față cerințelor actuale ale pieței muncii. Aceasta este una dintre concluziile raportului EY Upskilling Survey Romania 2024, lansat în aceste zile, document care analizează cum își adaptează organizațiile programele de îmbunătățire a competențelor pentru a-și pregăti echipele pentru provocările viitorului. Cu toate acestea, doar 65% simt că programele actuale de upskilling oferă aplicabilitate directă în rolurile lor curente, iar 45% au subliniat importanța gândirii critice și a inovării, deși doar 20% beneficiază de formare în acest domeniu.

Autorii raportului relevă că, în contextul actual, piața muncii este influențată de o multitudine de factori socio-economici și tehnologici, ceea ce determină o transformare rapidă și continuă. Se estimează că, în următorii cinci ani, 23% dintre locurile de muncă existente vor suferi schimbări majore, afectând atât economiile dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare. „Aproximativ 60% dintre angajați vor avea nevoie de formare sau recalificare până în 2027, însă doar jumătate dintre aceștia beneficiază în prezent de acces la astfel de oportunități”, subliniază EY.

În România, nivelul competențelor digitale rămâne scăzut, doar 28% dintre români având cunoștințe digitale de bază, comparativ cu procentaje mult mai ridicate în alte țări europene (Eurostat, 2023). În paralel, așteptările angajaților față de angajatori s-au schimbat, fiind determinate de experiențele din timpul pandemiei și de tendințele de pe piața globală. Flexibilitatea la locul de muncă, echilibrul între viața profesională și personală, alături de posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau part-time au devenit criterii esențiale.

Totodată, angajații sunt din ce în ce mai interesați de oportunitățile de dezvoltare personală și profesională, în special în ceea ce privește competențele tehnice și soft skills necesare pentru adaptarea la noile realități economice.

„Astfel, programele de upskilling/reskilling devin cruciale atât la nivel macroeconomic, prin impactul asupra competitivității unei țări, cât și la nivel microeconomic, prin aportul asupra productivității companiilor”, afirmă reprezentanții EY. Dezvoltarea acestor programe este un element cheie pentru a răspunde cerințelor angajaților și pentru a susține transformările rapide de pe piața muncii, având în vedere importanța abilităților tehnice și digitale, mai ales în domeniul inteligenței artificiale.

Personalizarea programelor de dezvoltare este esențială

Raportul relevă că cei mai mulți angajați și manageri români (73%) recunosc valoarea îmbunătățirii competențelor, însă 7 din 10 spun că se înrolează în programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personală, nu pentru avansarea în carieră, punând sub semnul întrebării eficacitatea acestor programe.  „Pentru a răspunde eficient nevoilor angajaților, este crucial să adoptăm o abordare diferențiată și personalizată în crearea programelor de reskilling și upskilling, altfel riscăm să perpetuăm un ciclu de inițiative sterile care nu aduc nicio îmbunătățire tangibilă”, a afirmat Horațiu Cocheci, People Advisory Director la EY România.

Competențele digitale, prioritatea dezvoltării profesionale și responsabilitatea angajatorilor

Studiul EY profilează competențele digitale, inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile verzi ca abilitățile esențiale pentru următoarea decadă, dar remarcă faptul că accesul la programele de upskilling adecvate rămâne o provocare.

Competențele digitale sunt considerate esențiale în pregătirea forței de muncă pentru viitor. Un procent de 51% dintre participanți au clasat competențele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare și creșterea competențelor profesionale. Aproape jumătate (49%) dintre respondenții la studiu au confirmat prezența programelor de creștere a competențelor digitale în compania în care activează.

În plus, studiul relevă că, în sectorul serviciilor profesionale, ponderea celor care confirmă prezența programelor de creștere a competențelor digitale este chiar mai ridicată, ajungând la 59%. Acest lucru subliniază tendința că, odată cu noile cerințe de automatizare și eficientizare a proceselor, precum și de adaptare rapidă la noile tehnologii, competențele digitale au devenit mai mult o condiție sine qua non decât un diferențiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaților din acest sector.

În același timp, abia pe locul cinci în topul importanței pentru programele de dezvoltare, cu 38%, se află programele de dezvoltare referitoare la inteligența artificială (IA), ceea ce arată că angajații valorizează competențele digitale în general mai mult decât specializarea în inteligența artificială. „Cu toate acestea, este important de menționat că aceste preferințe pot varia în funcție de industrie și de rolul specific al angajatului”, subliniază autorii analizei.

De asemenea, se observă o recunoaștere a importanței învățării gestionării inteligenței artificiale (IA) în rândul profesioniștilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenți considerând că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoștințe despre IA.

„În acest context, există un argument puternic pentru ca guvernele să ofere subvenții sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale, pentru a sprijini forța de muncă în dobândirea competențelor necesare pentru a rămâne competitivi pe piața muncii; 85% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui să ofere subvenții sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare a forței de muncă”, menționează reprezentanții EY, în comunicat.

Competențele soft sunt livrate în 41% din companii

Dacă în cazul cursurilor destinate competențelor digitale relevanța percepută (51%) este apropiată de frecvența livrării actuale (47%), în cazul cursurilor pentru dezvoltarea de abilități soft se înregistrează o nealiniere semnificativă, în defavoarea relevanței percepute. Astfel, pe locul doi în frecvența celor mai des întâlnite cursuri, organizate de 41% din  companii, cele de competențe soft se află semnificativ peste importanța pe care respondenții o percep pentru aceste cursuri, de doar 15%, înregistrând cel mai mare decalaj de acest gen.

Mai mult, un procentaj extrem de ridicat – 50% dintre respondenți – consideră că programele actuale de reskilling/upskilling eșuează în a dezvolta soft skills adecvate scenariilor reale de viață. Această opinie este și mai pronunțată în companiile mari, unde 56% dintre respondenți împărtășesc această preocupare, subliniind necesitatea reevaluării și ajustării conținutului și metodologiei acestor programe.

„În timp ce rezultatele arată un volum livrat aproape egal între competențele tehnice și cele comportamentale, prioritățile pot fi rapid schimbate în funcție de nevoile specifice ale unui angajator sau ale pieței muncii. Acest lucru evidențiază necesitatea ca angajații și companiile să fie flexibili și să-și adapteze continuu abordările de upskilling și reskilling pentru a rămâne relevanți și competitivi. Se impune, prin urmare, analiza critică anuală a nevoilor de învățare și a soluțiilor propuse și resetarea fără remușcări a acestora în funcție de schimbările de context”, a mai adăugat Horațiu Cocheci.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)