Aproape trei sferturi (74%) dintre reprezentanții Generațiilor Z (18-27 de ani) și Millenials (28-43 de ani) din România au căzut, în ultimul an, victime ale atacurilor de tip scam, o schemă sofisticată de fraudare, arată rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Potrivit cercetării realizate de Dynata și Revolut, 77% dintre respondenții europeni se tem de schemele sofisticate de fraudare, iar procentajul este chiar mai mare în rândul românilor - de 86%.

În urma analizării datelor rezultate din aplicație pentru 12 luni complete, Revolut a constatat că în România cele mai multe cazuri de scam au fost raportate de utilizatorii aparținând Generațiilor Z și Mileniali (74% din totalul cazurilor).

Astfel, Milenialii și adulții din Generația Z au raportat, la un loc, peste 65% dintre cazurile totale de scamuri din ultimul an, de aproape trei ori mai multe cazuri decât pentru cazurile raportate de Gen-X (44-59 de ani) și Boomeri - între 60 și 78 de ani (25%). În acest sens, doar Gen-Z a raportat 41% din total înregistrate în aplicația Revolut.

Specialiștii susțin că, deși generațiile mai mature se confruntă mai rar cu scamuri care reușesc, impactul financiar al acestora este mult mai mare decât pentru categoriile de vârstă mai tinere.

În context, Gen-X au fost victime în 14% dintre cazurile înregistrate, dar au suferit pierderi medii de 20.240 lei/ caz, în timp ce Boomerii au reprezentat 12% din total, dar au avut, în medie, o pierdere de aproximativ 44.000 de lei/ scam. Spre comparație, Gen-Z și Milenialii au pierdut, în medie, 1.780 de lei, respectiv 4.000 de lei/ scam.

"Elementul comun cel mai des întâlnit printre cazurile de scamuri care au provocat pierderi clienților s-au aflat cele inițiate în social media. În cazul adulților din GenZ, 76% dintre sumele pierdute au avut la bază fraude inițiate prin social media, 13% din online, 7% fără sursă identificată, 3% din apeluri telefonice. În cazul milenialilor, repartiția fost următoarea: 67% din social media, 16% de pe site-uri, 13% fără sursă precisă, 2% prin recomandare. Pentru GenX, repartiția după sursa scam-urilor cu cel mai mare efect financiar a fost următoarea: 78% din social media, 10% de pe website-uri, 5% din apeluri telefonice. Pentru Boomeri, repartiția a fost următoarea: 61% din social media, 25% din website-uri, 8% din apeluri telefonice", se precizează în studiu.

Datele citate relevă faptul că 55% dintre respondenții români au spus că se tem de schemele sofisticate prin care escrocii ar putea să obțină bani de la ei, deoarece cred că le-ar putea cădea victime. Totodată, 9% se tem pentru cei din jurul lor care ar putea să fie păcăliți, 22% se tem de astfel de scheme complicate de escrocare, dar cred că atenția îi poate feri de acestea și doar 7% sunt siguri că sunt suficient de vigilenți pentru a evita asemenea cazuri, în timp ce 2% se consideră protejați, pentru că nu folosesc decât foarte puțin serviciile online.

"Toți credem că nu o să ni se întâmple tocmai nouă. Dar adevărul este că oricine e vulnerabil la scam-uri și atunci când realizează că au fost păcăliți e prea târziu. Mulți escroci sunt ingineri sociali talentați care știu exact pe ce butoane să apese și când. Realitatea este că majoritatea oamenilor cred că nu sunt importanți sau suficient de bogați pentru a fi expuși sau cred că vor descoperi semnele atunci când vor fi vizați de astfel de tentative de fraudă. Dar când escrocii provoacă stări emoționale, creierul nostru rațional s-ar putea să nu funcționeze așa cum credeam noi. Toată lumea este vulnerabilă și ar trebui să fie în alertă pentru semnele că lucrurile ar putea să nu fie așa cum par", a comentat Jenny Radcliffe, expertă britanică în inginerie socială, FinCrime și securitate cibernetică. Un atac de tip scam are loc online în momentul în care cumpărătorul realizează o achiziție în necunoștință de cauză de pe un site fals sau atunci când accesează o reclamă falsă pe o platformă autentică.

Studiul Dynata și Revolut a fost realizat pe un eșantion de 15.000 de respondenți din Europa.

(Copyright foto: www.freepik.com)