Studiu: Hong Kong, cel mai scump oraș pentru expați; Bucureștiul, pe locul 176
Numărul 26-27, 10-23 iulie 2018 » Lumea în care trăim
Capitala României a urcat, în 2018, pe locul 176, de pe locul 181 în 2017, în topul celor mai scumpe orașe din lume pentru expați, potrivit unui studiu anual publicat de firma de consultanță Mercer, transmite BBC, știre preluată de Agerpres.
Hong Kong a revenit pe primul loc în clasamentul celor mai scumpe orașe pentru expați după ce anul trecut se situase pe locul doi, după Luanda, capitala Angolei. În 2018, Tokyo este al doilea cel mai scump oraș pentru expați, urmat de Zürich, Singapore și Seul, ceea ce înseamnă că patru din cinci orașe incluse în top sunt din Asia, arată studiul Mercer. Topul este completat de Luanda, Shanghai, N'Djamena, Beijing și Berna. La polul opus, cele mai ieftine orașe pentru expați sunt Tashkent, capitala Uzbekistanului (209), Tunis (208) și Bișkek, capitala Kîrghistanului (207).
Acest studiu anual folosește ca bază de comparație New York și include peste 400 de orașe de pe cinci conștiente pe care le compară pe baza costurilor a peste 200 de produse și servicii în fiecare dintre aceste orașe. Acestea includ și costuri aferente transportului, spațiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice și serviciilor de divertisment.
În urma fluctuațiilor de curs valutar, orașele din Europa Occidentală au avansat în clasament: Londra a urcat zece poziții, ajungând pe locul 19, Paris pe 34, Viena pe 39, Roma pe 46, München pe 57, Madrid pe 64, Frankfurt pe 68, Berlin pe 71. În schimb au scăzut în acest top orașele: Moscova (17), St. Petersburg (49) și Kiev (173).
Bucureștiul se situează în urma Atenei (112), Bratislavei (113), Budapestei (151), Varșoviei (154), Sofiei (175), dar înaintea Belgradului (181).
(Copyright foto: leungchopan / 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice