Clădirile istorice din centrul Capitalei au devenit o nouă țintă pentru dezvoltatori, în condițiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcții în această zonă este din ce în ce mai redusă, relevă o analiză a firmei de consultanță imobiliară JLL. Potențialul acestui segment de piață este foarte mare, avându-se în vedere cererea pentru spații de birouri și pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

„Din studiile pe care le-am făcut pe acest segment de piață, am identificat mai multe zone din București unde există clădiri istorice care, prin investiții în modernizare și reabilitare, ar putea să intre în circuitul imobiliar comercial. Printre acestea amintim Piața Universității, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și zona Cișmigiu. În aceste zone există multe clădiri istorice, foarte bine întreținute și conservate și care, în consecință, necesită investiții mai reduse din partea potențialilor cumpărători. Pe de altă parte, aceste clădiri au dimensiuni generoase, care permit investitorilor să realizeze proiecte mai atractive în termeni comerciali”, menționează analiștii.

Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine și din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din București pentru sedii de firme, ceea ce se vede și în rata de neocupare, de sub 5%. În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD (Central Business District – zona de birouri din jurul piețelor Victoriei și Romană – n.r.), a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătrați, în condițiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătrați (22% din suprafața de birouri închiriată în București), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă al nivelul anului 2018 din Capitală.

„Avându-se în vedere aceste evoluții, vedem o schimbare a abordării investitorilor în ceea ce privește clădirile vechi, în sensul că acestea nu mai sunt folosite de ambasade sau de casele de avocatură, ci sunt cel mai des reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, cu componentă de birouri. Segmentul se dezvoltă în special datorită locațiilor centrale ale acestor proprietăți, dar și ca efect al dorinței dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere architectural, cu mai multă personalitate”, spun autorii studiului.

Menținerea caracterului istoric al acestor clădiri – prin restaurare strictă sau renovare cu schimbarea destinației – poate spori atractivitatea proiectului prin păstrarea și utilizarea unor caracteristici și finisaje deosebite cu respect pentru caracterul istoric si pentru unicitatea proprietății.

„Clădirile vechi atrag oamenii, fie că vorbim de căldura materialelor, fie de fațadele atent gândite. Clădirile vechi sunt martori ai culturii unui oraș, păstrându-i acestuia patrimoniul, identitatea și permanența. Bucureștiul este un oraș cu o arhitectură variată, de la arhitectura veche religioasă, eclectism, școală națională, arhitectură modernă interbelică, încercări de gotic, maur, art deco, arhitectură comunistă și arhitectură contemporană. Într-un peisaj atât de pestriț, pare cu atât mai important să păstrăm spiritul orașului prin îmbinarea noului cu vechiul”, subliniază reprezentanții JLL. Potrivit acestora, România urmează trendul care se manifestă în Europa de mulți ani și care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz. (Al.R.)